Expunerea albinelor, fluturilor și altor polenizatori la poluarea aerului le afectează foarte mult capacitatea de a localiza plantele cu care se hrănesc. Aceasta ar putea fi o veste rea atât pentru populațiile de insecte, cât și pentru culturile care se bazează pe ele pentru polenizare.
Pesticidele și schimbările modului în care sunt utilizate terenurile sunt doi dintre cei mai mari factori care provoacă scăderea vertiginoasă a numărului de insecte, dar un nou studiu pe teren sugerează că aerul poluat, cauzat de noxele mașinilor diesel, poate reprezenta un alt factor major.
Prin analizarea dovezilor din studiile de laborator anterioare, s-a demonstrat cum poluanții atmosferici degradează particulele de miros floral eliberate de plante, făcând mai dificilă localizarea lor de către insecte.
Pentru a înțelege mai bine modul în care aceste interacțiuni se desfășoară într-un mediu mai larg, James Ryalls și colegii săi din cadrul Universității Reading, Marea Britanie, au condus un studiu pe teren, pe o perioadă de trei ani. Aceștia au construit un sistem care a generat oxizi de azot și poluare cu ozon în centrul unui câmp de grâu și l-au transportat în șase incinte octogonale, în care erau cultivate plante de muștar negru. Alte două incinte pline cu aer ambiental au acționat ca un reper de control.
Rezultatele studiului au fost dure. Nivelurile poluanților, care au avut concentrațiile medii egale cu cele de lângă drumurile mari din Marea Britanie, au condus la o reducere a numărului de polenizatori cu până la 70% în comparație cu reperul de control.
Ryalls a fost surprins de cât de abruptă a fost scăderea cu niveluri relativ moderate de poluare. „Nu ne așteptam la o reducere atât de severă pe cât am constatat. Dacă rezultatele acestui studiu se extind la o scară mai mare, poluarea aerului este probabil un factor destul de important, dar de luat în seamă, care contribuie la declinul polenizatorilor. Este puțin îngrijorător”, a declarat Ryalls.
„Vor fi necesare studii suplimentare de teren și cercetări la un nivel mai larg, pentru a stabili pe deplin cât de mult aer poluat afectează polenizatorii care localizează mirosurile plantelor. Unele grupuri de polenizatori pot fi mai capabile să compenseze cu indicii vizuale decât altele”, a adăugat Ryalls.
Dave Goulson din cadrul Universității Sussex din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, susține că, deși studiul are o reproducere relativ scăzută a testelor sale, acesta „indică un impact potențial major al poluării aerului, atât asupra polenizatorilor, cât și asupra florilor sălbatice”. „Acest lucru pune sub semnul întrebării oportunitatea de a încuraja plantarea de flori sălbatice la marginea drumurilor aglomerate, cel puțin în timp ce motoarele cu ardere internă predomină”, a adăugat acesta.
Un mod optimist de a privi cercetarea este că, dacă poluarea aerului este mai strâns legată de scăderea continuă a polenizatorilor, curățarea aerului se poate dovedi mai ușoară decât limitarea fermierilor în ceea ce privește utilizarea pesticidelor.
