Acasă Planeta Pământ ÎNCHIDEREA CELEI MAI MARI GĂURI DIN STRATUL DE OZON

ÎNCHIDEREA CELEI MAI MARI GĂURI DIN STRATUL DE OZON

219
0
(c) Copernicus Atmosphere Monitoring Service, ECMWF

După câteva săptămâni de expunere a animalelor sălbatice și a oamenilor din Antarctica la niveluri foarte ridicate de radiații ultraviolete, una dintre cele mai mari găuri ale stratului de ozon se va închide în data de 22 decembrie 2021.

În urma interzicerii utilizării gazelor CFC, care provoacă distrugerea stratului de ozon, în cadrul Protocolului de la Montreal s-a preconizat faptul că această gaură se va închide complet până la jumătatea secolului.

De obicei, gaura se formează între lunile august și octombrie. În luna septembrie 2021 aceasta a fost mai mare decât Antarctica însăși. Dacă se va închide miercuri, așa cum a prognozat Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus (CAMS), aceasta va fi a doua cea mai longevivă gaură din ultimii 40 de ani (ea fiind cu doar cinci zile mai scurtă decât cea mai longevivă, care s-a închis în anul 2020).

„Acest rezultat este izbitor pentru că ilustrează cât de importantă este variabilitatea interanuală în comparație cu recuperarea lentă pe termen lung a stratului de ozon produsă în urma implementării Protocolului de la Montreal”, a declarat Antje Inness din cadrul Centrului European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu.

Cei mai importanți factori anuali sunt temperatura stratosferică și puterea vântului la această altitudine, cunoscută sub numele de vortexul polar. „Anii 2021 și 2020 au fost caracterizați de vârtejuri polare foarte reci și puternice, acestea conducând la diminuarea puternică a stratului de ozon”, a explicat Inness.

De asemenea, în urma unui studiu s-a sugerat faptul că fumul care a fost produs în urma incendiilor record din Australia și care a ajuns în stratosferă ar putea să fi contribuit la formarea găurii de ozon din anul 2020.

În timp ce gaura din stratul de ozon din anul 2021 a fost una longevivă, întinderea sa maximă a fost doar a noua ca mărime, aceasta având 22,75 milioane de kilometri pătrați. Cea mai mare astfel de formațiune a existat în anul 1998 și a avut o suprafață de 24,32 milioane de kilometri pătrați.

Nivelurile ridicate de raze UV nu au afectat mulți oameni din Antarctica. Dar dacă gaura din anul 2021 s-ar fi alungit și ar fi traversat o parte din America de Sud sau Australia, aceasta ar fi afectat mult mai mulți oameni. „Deși anul acesta nu a fost cazul, fenomenul a mai avut loc în trecut”, a declarat Inness.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.