Marea Britanie este cel mai mare exportator mondial de whisky, băutura fiind distilată în Scoția de 500 de ani. Totuși, pe măsură ce lupta împotriva schimbărilor climatice se intensifică, turba folosită pentru a da aromă unor sortimente scoțiene de whisky este din ce în ce mai mult sub lumina reflectoarelor.
Conservarea turbăriilor este un punct cheie de discuție în cadrul summitului climatic COP26, care se desfășoară în Glasgow, Marea Britanie, deoarece turba stochează cantități mari de carbon. Unele estimări sugerează că turbăriile din Marea Britanie stochează peste 3 miliarde de tone de dioxid de carbon, aproximativ la fel de mult ca toate pădurile din Franța, Germania și Marea Britanie la un loc.
Atunci când turba este extrasă, adesea pentru a fi folosită drept combustibil sau pentru compost, carbonul este eliberat în atmosferă. Deoarece formarea turbei este un proces care durează mii de ani, aceasta nu poate fi considerată o resursă regenerabilă. Acest lucru ridică probleme pentru producătorii de whisky.
Timp de generații, fumul de turbă a fost folosit pentru a spori aroma orzului, care se folosește în producția de whisky. Potrivit unei analize a celor mai recente cifre guvernamentale din Regatul Unit (din anul 2014), turba este folosită în aproximativ o treime din whisky-urile de malț produse în Scoția și reprezintă aproximativ 6% din turba extrasă din țară.
Deși aceasta este abundentă în Scoția, turba folosită pentru producerea de whisky este extrasă în mare parte din două zone: Insula Islay, aflată de pe coasta de Vest și subdiviziunea Aberdeenshire, aflată în nord-estul țării.
În anul 1974, NatureScot, o agenție guvernamentală responsabilă de patrimoniul natural al Scoției, a încheiat un acord cu un producător de whisky, denumit Diageo, pentru a extrage turbă din Islay. Cu toate acestea, natura acestei înțelegeri se poate schimba în anii următori.
„Drepturile de extracție au fost acordate companiei Diageo pentru a sprijini industria whisky-ului și a preveni deteriorarea altor turbării. Cu toate acestea, ca parte a unei revizuiri a proprietăților noastre funciare și cu scopul de a atinge obiectivele de neutralitate a emisiilor, împreună cu Diageo explorăm oportunitățile de reducere a emisiilor din sit”, a declarat un purtător de cuvânt al agenției NatureScot.
„Recunoaștem rolul important pe care îl joacă turbăriile în ceea ce privește biodiversitatea și schimbările climatice și ne angajăm să lucrăm cu parteneri pentru a ne asigura că gestionăm resursele cât mai sustenabil posibil”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Diageo.
În anul 2020, guvernul scoțian a promis alocarea unui buget de 250 de milioane de lire sterline pentru a ajuta la refacerea turbăriilor națiunii și pentru a opri scurgerile de carbon. Această decizie crește presiunea asupra producătorilor de whisky, care sunt nevoiți să își schimbe practicile.
„Vrem ca producătorii să folosească turba aflată în situri care sunt deja degradate. La un moment dat, a existat un mit în industrie care spunea că pentru obținerea unei arome unice trebuie să fie utilizată turbă doar din anumite locuri”, a declarat Clifton Bain din cadrul Programului pentru turbării din Regatul Unit al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Îndepărtarea turbei din siturile degradate va însemna însă abandonarea tradiției și nu este clar dacă producătorii și băutorii de whisky vor fi de acord cu o astfel de mișcare.
Totuși, Neil Godsman, un fermier de turbă din Aberdeenshire, este pragmatic. Acesta nu este foarte dezamăgit de faptul că turbăria pe care el și familia lui au cultivat-o timp de zeci de ani se apropie de sfârșitul vieții sale comerciale. „Turba este turbă. Este la fel peste tot”, a declarat acesta.
