În data de 19 septembrie 2021, vulcanul Cumbre Vieja de pe insula La Palma din Spania a revenit la viață după o jumătate de secol de liniște. Începând cu data de 21 septembrie, fluxurile de lavă acoperiseră peste 100 de hectare, distrugând peste 180 de case și producând mutarea a 6.500 de persoane.
Autoritățile au demarat planurile de evacuare din zonele afectate după ce au avut loc mai multe mini-cutremure între 9 și 19 septembrie. Acestea au fost urmate de producerea unor umflături ale terenurilor care măsurau peste 10 centimetri. Totuși, semnele unei erupții ar fi putut fi detectate de mai bine de un deceniu.
O echipă condusă de José Fernández Torres din cadrul Institutului de Științe Geologice din Spania a publicat un studiu în luna ianuarie 2021, în care s-a arătat faptul că încă din anul 2009 au apărut o serie de deformații la nivelul terenului din Valea Aridane. Folosind un sistem radar special, echipa a detectat deplasările de teren care măsurau până la 5 centimetri. Acest lucru a fost determinat după ce s-a luat în considerare atât și alte surse care puteau provoca deplasarea terenului, cât și efectele atmosferice.
În ultimul deceniu au fost detectate mai multe semne ale unei activități vulcanice iminente în La Palma. În jurul anului 2010, nivelurile de dioxid de carbon difuz de la nivelul izvorului Dos Aguas au început să crească. De asemenea, a existat și o creștere a izotopilor de heliu asociați cu existența magmei. Mai multe indicii ale unei activități seismice inexplicabile au avut loc în lunile octombrie 2017 și februarie 2018. Acestea au fost însoțite de o creștere a concentrațiilor de toron din sol. Acest izotop al radonului este uneori legat de activitatea seismică.
Combinând aceste indicii, Fernández și colegii săi au ajuns la concluzia că vulcanul devenise activ. Ei au speculat că magma, care provenea de la o adâncime cuprinsă între 25 și 30 de kilometri, se strânge într-un rezervor situat la 8-10 kilometri sub suprafață.
„La momentul publicării lucrării am informat autoritățile competente”, a declarat Fernández . Cu toate acestea, echipa sa a clarificat faptul că o erupție nu a fost inevitabilă, întrucât mai mult de 80% din intruziunile de magmă nu produc explozii vulcanice.
Studiul a devenit important în prezent deoarece acesta a urmărit deformările subtile ale vulcanului pe parcursul întregii sale treziri. Cercetarea este primul studiu de acest gen din Insulele Canare și ar putea ajuta la prezicerea mai eficientă a viitoarelor erupții din această regiune vulcanică activă.
„Pentru oamenii din La Palma mi-aș dori să nu se fi întâmplat acest lucru, dar vulcanul a creat o oportunitate științifică fantastică”, a declarat Fernández.
La Palma este a cincea insulă ca mărime dintre cele opt principale insule Canare, iar ultima erupție de pe insulă a avut loc în anul 1971. La acel moment, roca topită a fost expulzată timp de trei săptămâni dintr-un con de zgură, denumit Teneguía, care era situat pe lanțul muntos Cumbre Vieja.
La o distanță de aproximativ 20 de kilometri nord față de erupția actuală se află Observatorul Roque de los Muchachos, care găzduiește mai multe telescoape internaționale. În cadrul unui comunicat de presă, oficialii din cadrul facilității au confirmat faptul că acesta a suferit întreruperi minime datorită faptului că observatorul se află la o altitudine de aproape 2.400 de metri deasupra nivelului mării.
