Acasă Inginerie Medicală INFLUENȚA TEHNOLOGIEI CRISPR ASUPRA PLANETEI NOASTRE

INFLUENȚA TEHNOLOGIEI CRISPR ASUPRA PLANETEI NOASTRE

94
0
(c) BBC Science Focus Magazine

Încă din anul 1990, au fost dezbătute riscurile și beneficiile culturilor modificate genetic (MG). Unii au considerat dezagreabilă această idee de a consuma alimente „non-naturale”, pe când alții au văzut mai mult avantajele culturilor cu randamente crescute și rezistență la dăunători, secetă și boli.

În prezent, pe măsură ce presiunile asupra agriculturii se intensifică sub influența schimbărilor climatice, avem parte de o nouă dezbatere. De această dată, diferența este că oamenii de știință au instrumente mai performante pentru analizarea și editarea genomului.

Înțelegerea diferenței dintre instrumentele vechi și cele moderne este esențială pentru a decide scopul utilizării acestora. Tehnica tradițională de introducere a ADN-ului străin într-o celulă pentru a crea organisme transgenice – similar cu porumbul rezistent la insecte, care conține materialul genetic provenit de la bacterii – este mai lentă, mai costisitoare și mai puțin precisă decât în cazul tehnicilor moderne de editare genică.

În prezent, editarea genelor presupune efectuarea unor modificări precise prin intermediul tehnologiei CRISPR, un sistem prin care se îndepărtează părți ale ADN-ului bacterian. Funcționează în interiorul codului unui genom existent, mai degrabă decât să importe codul din alte părți.

Modificări similare pot fi făcute prin modificarea ADN-ului cu substanțe chimice sau radiații. Mii de specii de plante care conțin astfel de modificări, există deja pe piață. Totodată, în conformitate cu legislația UE, organismele editate genetic sunt tratate ca organisme modificate genetic tradiționale și sunt supuse unor reglementări mai stricte.

Mulți oameni de știință consideră faptul că aceste reglementări foarte restrictive. În cadrul unui articol publicat în anul 2021, dr. Sarah Garland de la Universitatea Columbia susține faptul că UE nu va avea putea interzice editarea genelor, deoarece aceasta va fi indispensabilă în crearea culturilor alimentare care sunt mai rezistente la condițiile climă aflate într-o continuă schimbare.

Dincolo de speciile de culturi, trebuie luate decizii dificile cu privire la echilibrul riscurilor și beneficiilor pentru lumea naturală. De exemplu, ar trebui să edităm genomurile coralilor pentru a-i ajuta să reziste la temperatura oceanului și la modificările de aciditate cauzate de schimbările climatice; sau să edităm genomul copacilor pentru a-i ajuta să lupte împotriva bolilor fungice?

Confuz este faptul că unele dintre modificările pe care le avem în vedere în prezent ar fi putut fi realizate cu ani în urmă prin metode tradiționale, astfel încât opiniile noastre depind de ceea ce credem despre siguranța noilor tehnologii de editare, dar și de cât de disperați suntem pentru a aborda degradarea mediului.

În cadrul unui studiu publicat recent, Jesse Reynolds, expert în politici de mediu, sugerează faptul că potențialul de conservare al tehnologiilor de editare genetică se poate dovedi persuasiv, deoarece ecologiștii nu mai sunt la fel de sceptici ca la început.

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii urmează să voteze anul acesta asupra unui set de principii directoare care acoperă unitățile genetice – editări auto-replicate bazate pe tehnologia CRISPR, care se pot răspândi rapid de-a lungul generațiilor.

În acest sens, dezbaterea va deveni dificilă, deoarece acțiunile genetice ar putea afecta specii întregi de organisme. Acestea ar putea fi utilizate pentru a distruge populații întregi de organisme cauzatoare de boli, precum țânțarii care transportă malaria.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.