Liliecii, primatele și alte mamifere vândute în comerțul cu specii sălbatice găzduiesc trei sferturi dintre bolile capabile să se răspândească de la animale la oameni. Doar un sfert dintre animalele vândute pot fi purtătoare ale virusurilor zoonotice.
Conservaționiștii susțin faptul că rezultatele, care fac parte din prima analiză detaliată, la nivel mondial, a agenților patogeni identificați la mamiferele comercializate, evidențiază modalități de a marca animalele cu risc ridicat pentru a reduce șansele de producere a unor viitoare pandemii. Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății consideră că piața speciilor sălbatice din Huanan, China, este una dintre posibilele origini ale COVID-19.
Numeroase cercetări anterioare în acest domeniu au evaluat riscul de îmbolnăvire, analizând frecvența cu care sunt vândute animalele. În schimb, o echipă de cercetători din SUA și India a analizat un set de date existente, cu privire la mamiferele care sunt purtătoare ale virușilor zoonotici cunoscuți, pe care l-a completat cu lucrări din literatura științifică. Ulterior au combinat setul de date completat cu o bază de date care cuprinde animalele din comerțul cu specii sălbatice.
Cercetătorii au descoperit că 26,5% dintre mamiferele comercializate poartă 75% din virusurile zoonotice cunoscute. Prin comparație, mamiferele domesticite adăpostesc 51,7% dintre aceste virusuri și cele care nu sunt comercializate poartă 64.2%. Cel mai mare risc de transmitere a bolilor din rândul speciilor comercializate a fost de la primate, lilieci, carnivore și animale copitate, cunoscute sub numele de ungulate.
„Consider că rezultatul este destul de alarmant,” a afirmat Joseph Kiesecker, un membru al echipei de cercetare, pentru Conservarea Naturii, o organizație SUA non-profit. Analiza sugerează că, în viitor, marsupialele vor ajunge pe lista de risc ridicat, întocmită pe baza comercializării animalelor din prezent, preconizării declinului speciei și modului în care vor fi înlocuite cu alte animale în viitor.
„Rezultatele nu înseamnă neapărat o interzicere totală a comerțului cu animale sălbatice ca fiind posibilă sau chiar dorită, având în vedere că acest lucru poate conduce la dezvoltarea pieței negre și priva oamenii care se bazează pe ea pentru o sursă importantă de proteine”, a declarat Kiesecker. Tot acesta spune că: „Totuși,rezultatele arată că virusurile nu sunt distribuite în mod egal în toate speciile de animale. Astfel, putem delimita acele specii care sunt cunoscute ca fiind purtătoare a mai multor virusuri. Puteți avea o scală mai fină asupra modului în care focalizați restricțiile”.
Un avertisment este reprezentat de o posibilă prejudecată în prelevarea de probe. Mai mulți indivizi din fiecare specie sunt testați pentru depistarea bolilor în cazul mamiferelor comercializate și domesticite, comparativ cu mamiferele necomercializate.
„Trebuie să învățăm dacă aceste specii chiar pot transmite virusurile cu care sunt infectate și trebuie să îmbunătățim identificarea gazdelor sursă originale”, a declarat Felicia Keesing din cadrul Colegiului Bard din New York, care nu a fost implicată în cercetare. De asemenea aceasta afirmă că: „Este foarte posibil ca multe dintre aceste gazde să fi fost infectate accidental prin contactul cu oamenii.”
