Aceste costume speciale permit oamenilor să zboare cu viteze de sute de kilometri pe oră.
Corpul uman este construit pentru a se potrivi nevoilor noastre fizice, dar ca specie avem tendința de a le depăși. Inspirându-se din aspectul veveriței zburătoare, costumele de zbor sunt concepute pentru a oferi oamenilor pasionați de sporturi extreme o nouă abilitate a corpului: una care le permite să-și maximizeze potențialul de zbor.
Abilitatea de a sări de pe marginea unei stânci sau dintr-un avion pentru a zbura a fost considerată cândva ca fiind o posibilitate numai pentru animale cu aripi și supereroi, dar aceste costume special concepute dau curajoșilor șansa de a experimenta acest lucru.
Costumele de zbor sunt concepute pentru săritorii de pe stânci și parașutiști. Parașutiștii sar din elicoptere și avioane, în timp ce săritorii se folosesc de lucrurile fixe, cum ar fi stâncile sau clădirile înalte. Săritorul finlandez, Jari Kuosma, a fost cel care a inventat costumul modern cu aripi, în timp ce stătea pe vârful unei stânci din Italia.
După prima săritură în costumul de zbor, în anul 1930, oamenii au continuat să-și riște viața pentru a simți adrenalina. În timp ce o persoană obișnuită care folosește costumul de zbor se va deplasa cu o viteză de 160 km/h, manipularea căderii prin ajustarea poziției corpului poate crea o coborâre foarte rapidă, la viteze de până la 250 km/h.
În competițiile globale, acești săritori sunt evaluați pe baza unei varietăți de elemente, de la viteza și distanța de deplasare, până la acrobație. Abilitățile mentale și fizice demonstrate de aceste persoane, controlând căderea și concentrându-se pe sincronizare, sunt și mai impresionante.
Fizică înălțătoare
Animalele care zboară fac acest lucru să pară simplu, dar abilitatea de a pluti în aer prin intermediul acestor costume de zbor a fost îndeplinită folosind fizica aplicată. După observarea aripilor animalelor zburătoare, oamenii au elaborat forma ideală pentru zbor. Această formă a fost aplicată în cazul aripilor avioanelor, precum și cel al costumelor de zbor. Designul mare al costumului de zbor, asemănător unei foi, oferă purtătorului o suprafață mai mare, care, la rândul său, mărește altitudinea. Având la dispoziție mai mult material pentru forța de frecare cu aerul, căderea este încetinită.
Când curenții de aer ating costumul, aceștia se despart, o parte din ei deplasându-se de-a lungul părții curbate de sus a costumului, iar cealaltă sub partea plată de jos. Curenții de aer care se deplasează în partea de sus a costumului se mișcă mult mai repede, ajungând primii la capătul materialului. Pe măsură ce aerul de deasupra se deplasează pe curba aripii și a marginii, acesta continuă să se deplaseze în jos, schimbând fluxul de aer care se deplasează sub aceasta. Acest efect încetinește aerul și îl deviază în jos, împingând persoana în sus și în spate, dându-i unui parașutist senzația de zbor.
