Acasă Planeta Pământ COSTUL UTILIZĂRII METALELOR RARE PENTRU SCĂDEREA EMISIILOR POLUANTE

COSTUL UTILIZĂRII METALELOR RARE PENTRU SCĂDEREA EMISIILOR POLUANTE

109
0
Un lucrător surprins în cadrul unei mine de metale rare, în zona Nancheng, China. (c) REUTERS/Stringer

În prezent, pe planetă se produce de șapte ori mai multă energie eoliană și de 44 de ori mai multă energie solară decât în urmă cu un deceniu. Este aceasta o veste bună? Guillaume Pitron, jurnalist și documentarist francez, este de altă părere.

Pe măsură ce lumea se îndreaptă spre atingerea obiectivului global, care presupune emisii nete de carbon nule până în anul 2050, Pitron este îngrijorat cu privire la costuri. Cifrele redate în cartea sa, Rare Metals War, susțin opinia acestuia. Schimbarea modelului energetic presupune dublarea producției de pământuri rare la fiecare 15 ani, în special pentru a satisface cererea de magneți neferoși și baterii litiu-ion. „În acest ritm, în următorii 30 de ani va trebui să extragem mai multe minereuri decât au extras oamenii în ultimii 70.000 de ani”, a relatat Pitron.

Înainte de Renaștere, oamenii descoperiseră utilizări pentru șapte metale. În timpul revoluției industriale, numărul acestora a crescut la doar o duzină. În prezent, există utilizări pentru toate cele 90 de metale, chiar și pentru cele foarte rare. De exemplu, neodimul și galiul se regăsesc în minereul de fier. Totuși, în acele minereuri există de 1200 de ori mai puțin neodim și de până la 2650 de ori mai puțin galiu decât fier.

Povestea lui Pitron are două laturi, împletite perfect. În primul rând, există povestea economică a modului în care China reușit să domine tranziția digitală și energetică. În prezent, China controlează 95% din piața pământurilor rare, producând între 80 și 90% din bateriile utilizate în cadrul vehiculelor electrice și mai mult de jumătate din magneții folosiți pentru turbine eoliene și motoare electrice.

Pe de altă parte, există povestea ecologică a măsurilor pe care China le-a luat în acest sens. În prezent, 10% din terenurile chineze arabile sunt contaminate de metale grele, 80% din apele subterane nu sunt potabile, iar poluarea aerului contribuie, anual, la aproximativ 1,6 milioane de decese.

China a intrat, în mod liber, în această afacere faustiană. Totuși, acest lucru nu ar fi fost posibil dacă occidentul nu ar fi externalizat propriile activități industriale, creând o planetă pe care Pitron o descrie ca fiind împărțită în două zone, „zona murdară și zona în care oamenii pretind că este curată”.

Din cauza exportului industriei, producătorii occidentali, dependenți de metale rare, au fost nevoiți să își mute tehnologiile în China. În acest sens, cererea de materii prime chineze s-a transformat, rapid, într-o dependență de China, în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor necesare tranziției energetice și digitale.

Pitron este de părere că, până în anul 2040, din dorința dezvoltării unei conectivități din ce în ce mai bune și a creării unei atmosfere mai curate, va fi nevoie de extragerea unor cantități de pământuri rare de trei ori mai mari și a unei cantități de telur de 5 ori mai mari. În plus, va fi necesar de 12 ori mai mult cobalt și de 16 ori mai mult litiu decât în prezent. Ruina ecologică a Chinei și dominația tehnologică globală va avansa în mod constant, cu excepția cazului în care Occidentul și alte țări vor începe să exploateze metale rare în Brazilia, SUA, Rusia, Turcia, Africa de Sud, Thailanda și Franța.

Pitron este de părere că țările occidentale ar trebui să înceapă exploatarea terenurilor proprii pentru a nu mai depinde de China. În acest fel, consumatorii pot lupta (și plăti) pentru procese mai curate. Nimic nu se va schimba dacă nu experimentăm „costul total al atingerii standardului nostru de fericire”, a adăugat acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.