În cazul în care, în primele două săptămâni de viață, băieților le sunt administrate antibiotice, se poate produce o perturbare a creșterii în greutate și înălțime. Acest efect nu a fost observat în cazul fetelor.
Unii bebeluși primesc antibiotice cu scopul de a trata potențialele infecții bacteriene și pentru a preveni septicemia. Samuli Rautava și colegii acestuia, din cadrul Universității din Helsinki din Finlanda, au explorat efectele pe termen lung ale administrării de antibiotice asupra nou-născuților, în primele 2 săptămâni după naștere.
Aceștia au monitorizat dezvoltarea a 12.422 copii, de la naștere și până la vârsta de șase ani. Toți copiii s-au născut între anii 2008 și 2010, în cadrul Spitalului Universitar Turku din Finlanda. Dintre aceștia, 1151 de copii au primit antibiotice în primele 14 zile de viață, deoarece medicii au suspectat existența unei infecții bacteriene.
Bebelușii cărora li s-au administrat antibiotice au avut mai multe șanse să aibă o înălțime și o greutate semnificativ mai reduse, în primii șase ani de viață, decât cei cărora nu li s-au administrat antibiotice. Totuși, acest lucru a fost observat doar în cazul băieților, nu și în cazul fetelor. „Pentru prima dată, am demonstrat că expunerea la antibiotice, în primele zile de viață, are efecte pe termen lung”, a declarat Rautava.
Cercetătorii suspectează că antibioticele determină modificări pe termen lung în microbiomul intestinal al bebelușilor, conducând la o reducere a creșterii.
„Bacteriile din intestin sunt „un organ de care mulți uită”. Acestea ajută în procesul de digerare a mâncării, antrenează sistemul imunitar și ne protejează de bacteriile dăunătoare”, a declarat co-autorul Omry Koren din cadrul Universității Bar-Ilan din Israel.
„Atunci când administrăm antibiotice pentru a ucide bacteriile care pot provoca boli, distrugem, din greșeală, și alte bacterii bune”, a adăugat Rautava. Această modificare a microbiomului intestinal pare să fie motivul pentru care creșterea băieților este afectată după administrarea antibioticelor.
Pentru a testa această idee, echipa de cercetători a implantat, în cadrul unui grup de șoareci, atât microbii existenți în fecalele bebelușilor cărora li s-au administrat antibiotice, cât și microbi existenți în cazul bebelușilor cărora nu li s-au administrat antibiotice. Aceștia au observat aceleași rezultate: șoarecii masculi, cărora li s-au administrat microbi de la bebelușii tratați cu antibiotice, au fost avut dimensiuni mult mai mici.
Motivul pentru care efectul apare doar în cazul băieților nu este pe deplin înțeles. Martin Blaser din cadrul Universității Rutgers, New Jersey, a sugerat că acest fenomen poate fi legat de diferențele legate de sex, în ceea ce privește genele intestinale. Bărbații și femeile încep să prezinte diferențe genetice, la nivel de intestin, la două zile după naștere.
Efectele pe termen lung ale utilizării antibioticelor trebuie investigate în continuare. Cu toate acestea, Rautava este de părere că nu oamenii nu trebuie să uite faptul că medicamentele sunt necesare pentru a preveni infecțiile bacteriene severe. „Antibioticele salvează vieți”, a adăugat acesta.
