Conform predicțiilor, în cazul în care gheața din Oceanul Arctic se va topi, până la jumătatea secolului XXI, planeta ar putea intra într-un cerc vicios care ar conduce la o încălzire globală atât de accentuată, încât ar anula impactul benefic produs de reducerea emisiilor de carbon la zero, de către China.
Pierderile de gheață din regiunile polare declanșează bucle de „feedback climatic”. De exemplu, gheața de culoare albă reflectă o mare parte din radiațiile solare, așadar, atunci când aceasta este înlocuită de apa care absoarbe căldura, are loc o încălzire și mai mare.
Ricarda Winkelmann din cadrul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania și colegii săi, au studiat impactul unor astfel de feedback-uri asupra creșterii temperaturii globale, în cazul în care ghețarii montani, gheața din Groenlanda, Vestul Antarcticii și din cea Oceanul Arctic ar dispărea. Aceștia au descoperit faptul că pierderea gheții în toate cele patru zone ar contribui la o încălzire suplimentară, cu o temperatură de 0,43 °C la nivel global, în cazul în care temperatura mondială ar crește cu 1,5 ° C.
Cu toate acestea, feedback-urile arctice ar putea produce creșteri ale temperaturii, mult mai curând decât se considera anterior. Se estimează faptul că până în anul 2050, gheața din Oceanul Arctic va dispărea. Acest lucru presupune că până la mijlocul secolului, Oceanul Arctic ar putea produce o încălzire globală suplimentară de 0,19 °C, peste cele 1,5° C. O cincime dintr-un grad este un număr imens, deoarece recentul angajament al Chinei de a deveni neutră, din punct de vedere al emisiilor de carbon, până în anul 2060, estimează o reducere a temperaturii globale cu 0,2 – 0,3 °C.
Feedback-urile arctice ar avea un impact și mai mare la nivel local, ridicând temperaturile cu 1,5 °C în regiuni care se încălzesc mai repede decât restul lumii și în care apar incendii imense.
„Masele de gheață de pe Pământ sunt foarte importante. Destinul acestora se află în mâinile noastre. Acestea prezintă, la rândul lor, un efect asupra climatului nostru global”, a declarat Winkelmann. Echipa de cercetători a utilizat simulări computerizate pentru a cuantifica feedback-urile, care ar putea apărea în urma pierderii totale a gheții, un scenariu dramatic care ar putea fi evitat, dacă umanitatea ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Schimbările în reflectivitate, sau în culoare, au reprezentat 55% din cele 0,43 °C. Feedback-urile au luat în considerare și vaporii de apă, care au contribuit cu 30% la încălzire, deoarece aerul mai cald poate reține mai multă apă, deci poate stoca mai multă căldură în atmosferă. Norii au avut un impact de 15%.
Winkelmann este de părere că, deși încălzirea totală cu o temperatură de 0,43 °C nu s-ar întâmpla imediat, emisiile de gaze cu efect de seră pot produce efecte ireversibile în cazul straturilor de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest. „Deciziile pe care le adoptăm în următorii ani pot determina, de fapt, soarta masei de gheață a Pământului pe termen lung”, a adăugat aceasta.
Kim Holmén din cadrul Institutului Polar Norvegian a declarat faptul că simularea este „o utilizare inteligentă a modelelor pentru a cuantifica contribuția diferitelor reacții ce contribuie la încălzirea globală.”
