Aproape jumătate dintre toate cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate, prin adoptarea a 12 măsuri simple de sănătate.
Studiul a identificat cei mai mari factori de risc cunoscuți precum fumatul, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, leziunile la nivelul capului, depresia, pierderea auzului, expunerea la poluarea aerului, precum și lipsa de exerciții fizice, educație și contact social. Potrivit ultimelor studii, realizate de către 28 de experți din întreaga lume, minimizarea acestor 12 riscuri ar putea preveni sau întârzia până la 40% dintre cazurile de demență, la nivel global.
„Persoanele care au membri ai familiei ce au această boală mă întreabă adesea: „Există ceva ce pot face pentru a împiedica să ajung așa?”, declară David Ames din cadrul Universității din Melbourne, Australia, care a fost unul dintre autorii studiului. „Cu siguranță, anumite lucruri pe care le poți face, ar putea face diferența.”
De exemplu, din studiu reiese faptul că oamenii se pot proteja parțial prin a nu fuma, consumând mai puțin de 21 de unități de alcool (cuantificarea conținutului de alcool real într-un volum dat de o băutură alcoolică, pentru a oferi orientări cu privire la consumul total de alcool) pe săptămână, menținând o tensiune arterială sistolică mai mică de 130 mmHg, evitând activitățile care ar putea duce la leziuni la nivelul capului, folosind aparate auditive dacă este necesar, consumând o alimentație sănătoasă, realizând exerciții fizice și socializare, în mod regulat.
„Chiar și persoanele în vârstă pot întârzia sau pot preveni demența, luând măsuri pentru îmbunătățirea stilului lor de viață”, afirmă Ames. „Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la reducerea riscului”, a adăugat el.
Pe lângă formularea de recomandări pentru indivizi, cercetarea solicită guvernelor să-și protejeze populațiile împotriva demenței, oferind educație primară și secundară pentru toți copiii, îmbunătățind calitatea aerului, promovând comportamentele sănătoase și descurajând fumatul și a consumul de băuturi grele.
În unele țări cu venituri mai mari, inclusiv Marea Britanie, SUA și Franța, rata de demență, la persoanele în vârstă, a scăzut în ultimele decenii, posibil datorită îmbunătățirii educației, nutriției și îngrijirii sănătății. Acest lucru sugerează că măsurile preventive de sănătate pot avea un impact important asupra demenței, în același mod în care au contribuit la reducerea numărului de persoane ce suferă de cancer pulmonar, precum și a deceselor cauzate de boli de inimă, în multe țări cu venituri mai mari, precizează Ames.
În prezent, două treimi dintre cazurile de demență apar în țările cu venituri mici și cu venituri medii, unde educația este adesea mai puțin accesibilă, iar numărul persoanelor fumătoare, care suferă de obezitate și diabet, sunt relativ în creștere. „Prevalența mai mare a factorilor de risc pentru apariția demenței înseamnă că este posibil să fie prevenită o proporție și mai mare a numărului de cazuri, în comparație cu țările cu venituri mai mari”, afirmă unul dintre autorii studiului, Adesola Ogunniyi, din cadrul Universității din Ibadan, Nigeria.
Ogunniyi susține faptul că intervențiile guvernamentale în educație și introducerea campaniilor anti-fumat ar putea avea un impact și mai mare în țările cu venituri mici și medii. De exemplu, în America Latină, s-a estimat că 56% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin reducerea celor 12 factori de risc.
„Cu toate acestea, există o limită la cât de mult poți preveni demența prin intervenții în stilul de viață, deoarece creierul începe inevitabil să se degradeze la o vârstă foarte mare, în special la persoanele care trăiesc peste 100 de ani”, spune Ames. „Am devenit foarte buni în a împiedica oamenii să moară din cauza diverselor boli ale trecutului, făcându-ne să avem o speranță de viață ridicată”, precizează el. „În cele din urmă, ceva trebuie să te îmbolnăvească, iar demența este una dintre aceste boli.”
