Aceste dispozitive biologice sunt utilizate de către ferme pentru a poleniza florile plantelor fructifere. În timp ce majoritatea oamenilor lucrează la diferite sisteme de polenizare artificială, din păcate, acestea nu pot înlocui productivitatea, eficiența și capacitatea albinelor, protejarea acestora fiind crucială. Cercetătorii, din cadrul Institutului de Știință și Tehnologie avansată din Japonia (JAIST), au venit cu o idee inovatoare și anume, bule de săpun infuzate cu polen, care ies dintr-un dispozitiv, amplasat pe o dronă. Aparent, aceasta reprezintă o soluție destul de productivă.
Majoritatea exemplelor de polenizare robotică întâlnite, implică contactul direct, dintre floare și robotul care polenizează. Aceasta reprezintă o metodă funcțională, însă nu este la fel de eficientă, dorindu-se ca robotul să reproducă activitatea albinei: identificarea, localizarea florilor nepolenizate și interacțiunea cu acestea, pe rând, pentru o polenizare sigură. În cadrul unei simulări, pentru o parte dintre flori acest lucru a fost funcțional, însă situația a degenerat atunci când a fost nevoie de acoperirea unui singur copac sau chiar o livadă.
Într-un interviu de presă, cercetătorul Eijiro Miyako a relatat cum echipa de cercetători, a lucrat la o dronă polenizatoare care a avut un efect nedorit: o parte din florile cu care drona interacționa, au fost distruse. Miyako a constat faptul că soluția era ca bulele să transporte boabe de polen, rerezentând un sistem ideal de livrare.
De asemenea, cercetătorii au fost capabili sa optimizeze pH-ul și se amestece în soluția bulelor, bor, calciu, magneziu, potasiu și alte câteva substanțe, pentru a o face cât mai polenizabilă. Astfel, au arătat că boabele de polen din soluție au putut să germineze cu succes.
Desigur adevăratul test este acela de a utiliza o bulă de săpun pentru a poleniza o plantă și de a urmări cât de bine funcționează, comparativ cu alte metode. Experimentele inițiale, realizate pe o serie de peri utilizând un pistol cu bule, au mers atât de bine încât părea de necrezut.
Surprinzător, după eliberarea bulelor pe florile vizate, fructele care au început să se formeze după 16 zile erau aproape la același volum, precum în cazul polenizării convenționale, realizată manual, utilizând o perie de pene sferice. Volumul perelor obținute în timp au crescut constant și au prezentat aceeași tendință de dezvoltare ca cea a florilor polenizate după 16 zile. Mai mult, rata medie de polenizare cu bule de săpun și polenizare manuală au avut un procentaj de succes de aproximativ 95% și nu au fost observate diferențe semnificative între ele. Aparent, acest rezultat a demonstrat faptul că polenizarea cu bule de săpun este eficientă, nu numai din punct de vedere al fertilității boabelor de polen, ci și pentru producția substanțială de pere.
Pentru a demonstra că această tehnică se poate folosi la o scală mai mare, scopul final al acestei cercetări a fost să realizeze polenizare robotică, pe o scară de utilizare mare, folosind dron, cu un dispozitiv special de făcut bule (capabil să genereze 5.000 de bule pe minut), amplasat sub drone. Pentru a evita umezirea rotoarelor dronei, cercetătorii au amestecat un stabilizator în soluția cu bule, care a fost atât de eficient încât unii dintre ei au rămas șocați. Aceste bule sunt mai mici și pot transporta, fiecare, în jur de 300 de granule de polen, dar dacă generezi aproximativ o sută pe secundă este deja destul de mult polen. Cercetătorii au observat că pentru a realiza polenizarea, este necesară o singură bulă pe suprafața pistilului florii, cu o rată de succes de 90%.
Limitarea principală pare a fi faptul că soluțiile utilizate sunt biocompatibile, însă nu sunt neapărat ecologice. Pentru a utiliza această tehnologie, cercetătorii doresc implementarea bulelor comestibile. De asemenea, ei subliniază faptul că tehnica dronei ar avea nevoie de o oarecare perfecționare a localizării, cartografierii și controlului pentru a putea fi comerciale.
