La sfârșitul anilor 1800, medicii și oamenii de știință au început să colecteze dovezi ale faptului că modelul crestelor de pe degetele unei persoane nu este doar unic pentru aceștia, ci și rămâne același pe tot parcursul vieții lor, făcând amprentele utile pentru identificare. Nu a trecut mult timp până când amprentele au fost utilizate pentru a prinde infractori și acestea rămân și în prezent un instrument criminalistic important.
Probabilitatea ca două persoane să aibă amprente identice este mai mică decât una din 64 miliarde.
Pe baza acestei probabilități, cercetătorii au calculat că ar fi nevoie de mai mult de un milion de ani pentru ca două persoane cu amprente identice să apară întâmplător în baza de date a poliției.
Chiar și gemenii identici, care au aceeași secvență ADN și tind să aibă un aspect foarte similar, au amprente ușor diferite. Acest lucru se datorează faptului că amprentele digitale sunt influențate atât de factorii genetici, cât și de factorii de mediu, în timpul dezvoltării în uter.
Amprentele sunt stabilite între săptămâna 13 și 19 a dezvoltării fetale. Detaliile precise ale vârtejurilor, crestelor și buclelor sunt afectate de mulți factori, inclusiv lungimea cordonului ombilical, poziția în uter, tensiunea arterială, nutriția și rata de creștere a degetelor. Aceste mici diferențe pot deveni mai pronunțate după naștere, ca urmare a diferențelor de greutate și înălțime.
Deci, deși ADN-ul lor comun înseamnă că amprentele gemenilor tind să fie mai asemănătoare decât cele ale străinilor, experții medico-legali și software-ul de recunoaștere de ultimă generație pot face diferența.
Dar amprentele nu sunt unice pentru oameni. Cimpanzeii și gorilele au, de asemenea, creste fine pe vârful degetelor, care par a fi unice pentru indivizi, pe care probabil le-am moștenit de la un strămoș comun. În plus, o rudă mai îndepărtată, koala, a dezvoltat în mod independent amprente care sunt surprinzător de asemănătoare cu ale oamenilor
