ASPECTE PRIVIND TRATAREA DEFICIENȚELOR DEPISTATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR INGINERIEI CALITĂȚII
A. Stan, M. Duca, N. Valter, I. Duca, V. Țurcanu
Învățământul online nu este o noutate. Ceea ce a modificat fundamental acest tip de învățământ a fost contextul actual de pandemie, în care învățământul online a devenit singura alternativă viabilă. Problemele ridicate de trecerea bruscă la această modalitate de predare au fost resimțite atât de profesori, cât și de studenți, iar necesitatea adaptării modalităților de predare și de învățare este mai importantă acum decât oricând.
Pentru a identifica și a trata aceste probleme, o echipă de cercetători din cadrul Universității Politehnica din București a elaborat o lucrare ce analizează caracteristicile învățământului online în universități, evidențiind problemele care au aparut de la adoptarea acestei metode, prin comparație cu modul tradițional de predare.
Punctul de plecare al acestui studiu este reprezentat de un sondaj realizat în randul a 178 de studenți și profesori din Universitatea Politehnica din București, al cărui scop a fost identificarea problemelor principale pe care aceștia le-au resimțit în ceea ce privește învățământul online, dar și eventualele propuneri pe care aceștia le au pentru ameliorarea problemelor identificate. Autorii au împărțit problemele pe care aceștia le-au raportat în 5 categorii, după cum urmează:
- neadaptarea examenelor și proiectelor la învățământul online;
- inabilitatea sistemului de a se adapta diferitelor stiluri de învățare;
- lipsa resurselor pentru studiul individual;
- limitări psihosociale;
- limitări tehnologice.
Aceste probleme au fost tratate cu ajutorul instrumentelor Ingineriei Calității, pentru a identifica atât cauzele ce stau la baza lor, cât și pentru a analiza eficacitatea posibilelor soluții propuse. Instrumentele utilizate au fost diagrama SWOT, diagrama Ishikawa (Cauză-Efect), diagrama de relații, analiza FMEA și diagrama QFD (Casa Calității). Cu ajutorul diagramei SWOT au fost identificate punctele tari și punctele slabe ale sistemului, precum și amenințările și oportunitățile externe ce ar putea influența puternic sistemul în viitor. Diagrama Ishikawa a ajutat la detalierea celor 5 categorii de probleme identificate în cadrul sondajului. Cu toate acestea, una dintre categorii (neadaptarea examenelor și proiectelor la învățământul online) a necesitat o analiză mai amănunțită pentru identificarea cauzelor ce stau la baza acesteia. Pentru acest motiv a fost utilizată diagrama de relații și au fost identificate cauze precum lipsa de experiență în ceea ce privește platformele online, lipsa investițiilor în infrastructură și echipamente, așteptări nerealiste ale cadrelor didactice, presupunerea generalizată de fraudare sau chiar organizarea deficitară a timpului. Pentru a organiza aceste probleme în funcție de importanța și impactul asupra sistemului, a fost folosită analiza FMEA.
În urma acestei analize, au fost propuse 7 soluții ce folosesc punctele tari ale sistemului de învățământ online pentru a ameliora cât mai bine problemele acestuia. Acestea sunt:
- actualizarea metodelor de evaluare, pentru a promova înțelegerea în detrimentul memorării;
- reproiectarea cursurilor astfel încât să fie adaptate condițiilor de învățare online;
- investiții în echipamente electronice pentru studenți și profesori;
- instruirea cadrelor didactice în utilizarea optimă a platformelor online de cursuri;
- diversificarea metodelor de predare astfel încât să se preteze tuturor stilurilor de învățare;
- promovarea lucrului în echipă;
- investiții în infrastructura informațională a universității și în crearea unor biblioteci online cuprinzătoare.
Eficacitatea acestor soluții a fost analizată cu ajutorul metodei QFD, prin identificarea relațiilor și afinităților între probleme și soluții. În urma acestei analize, au fost stabilite trei soluții principale, care ar avea cel mai mare impact în îmbunătățirea calității învățământului online.
Având în vedere că una dintre problemele critice ale sistemului este ușurința de fraudare, prima soluție o reprezintă reproiectarea atât a cursurilor, cât și a modului de examinare, astfel încât să evite memorarea și să promoveze înțelegerea materiei și folosirea acestora pentru a rezolva probleme cât mai apropiate de realitate.
Cea de-a doua soluție presupune adaptarea modului de predare astfel încât să se preteze tuturor stilurilor de învățare (auditiv, vizual, tactil, kinestezic). Acest lucru poate fi realizat mult mai eficient în sistemul de învățământ online, având în vedere multitudinea de tehnologii și aplicații pe care le avem la dispoziție.
Cea de-a treia soluție presupune consolidarea infrastructurii informaționale a universităților, prin investiții atât în echipamentul tehnic, cât și în realizarea unor biblioteci online cuprinzătoare care să pună la dispoziția studenților materiale de studiu adecvate, care să le servească atât în pregătirea pentru cursuri, cât și pentru aprofundare.
Implementarea acestor soluții ar îmbunătăți considerabil calitatea învățământului online și ar putea ajuta în adoptarea acestui tip de învățământ ca un mod complementar de studiu și după încheierea pandemiei.
