Sănătatea este considerată o prioritate majoră pentru oameni. Când mergem la medic, avem încrederea că ni se va oferi medicația corectă pe baza celor mai bune descoperiri medicale. În timp ce cercetarea științifică a dezvoltat medicina și tratamentele la nivelurile din prezent, în trecut totul a fost experimentat ca remedii potențiale și remedii medicinale victoriene. Oamenii tind să aibă încredere în orice informație comunicată de farmaciști sau medicamente prescrise de medicul lor, care ar putea să îi facă să se simtă mai bine. Dar unele dintre cele mai populare medicamente din epoca victoriană pur și simplu nu funcționau sau, mai rău, provocau dependență și aveau potențialul de a produce daune permanente oricărui pacient.
Într-o perioadă în care nu exista o legislație pentru publicitatea falsă, aceste medicamente primeau adesea nume senzaționale, cum ar fi „Dr Kilmer’s Swamp-Root Kidney Cure”(Curățarea rinichilor cu rădăcină de mlaștină a dr. Kilmer) și „Hamlin’s Wizard Oil”(Uleiul vrăjitoresc Hamlin).
În secolul al XIX-lea, exploatarea ignoranței oamenilor prin vânzarea de medicamente dăunătoare era des întâlnită. Pentru unii inventatori medicali, nu era important cât de adevărate erau afirmațiile lor, ci mai degrabă era vorba despre crearea unui model de afacere credibil. Arta vânzării medicamentelor era reprezentată de convingere în masă a oamenilor: de la medicamente care ar combate orice durere, până la poțiuni pe bază de apă care nu făceau altceva decât să-i facă pe oameni să experimenteze o stare de bine.
Viermii plați erau ingerați voluntar, promițând o pierdere a greutății oamenilor, în timp ce mamele își drogau cu opioide bebelușii care plângeau, în mod neștiutor, crezând că efectul ulterior era somnul.
Unele dintre aceste tratamente dăunătoare au fost permise până în anul 1860, atunci când în Marea Britanie a emis legea privind falsificarea alimentelor și băuturilor, iar în anul 1906, în SUA a fost emisă legea purității alimentelor și medicamentelor.
1. Țigări anti – astm
În secolul al XIX-lea, țigările erau considerate, pe scară largă, a fi un beneficiu pentru sănătate. Astmaticii inhalau fumul în speranța de a trata această afecțiune, dar astăzi știm faptul că ucide și deteriorează bronhiolele, provocând efecte și mai dăunătoare ale astmului.
2. Cloroform pentru sughiț
În prezent, pentru a scăpa de un sughiț, oamenii își țin respirația sau beau apă. Totuși, în anii 1800, tratamentul recomandat era inhalarea de cloroform, o substanță chimică care se găsește în lacul de podea. Prin intermediul acestui tratament de eliminare a sughițurilor, organele vitale au fost foarte afectate. Cloroformul are potențialul de a deteriora sistemul nervos, precum și ficatul și rinichii.
3. Cocaină pentru dureri de dinți
În trecut, drogurile care în prezent sunt ilegale erau prescrise pentru o listă extinsă de boli. Cocaina reprezintă una dintre numeroasele substanțe care creează dependență, dar neștiind acest lucru, era utilizată ca anestezic pentru durerea de dinți. De asemenea, medicii stomatologi consumau cocaină în timpul operațiilor.
4. Stricnină pentru oboseală
Timp de aproape două secole, oamenii au consumat pastile de stricnină pentru a avea o concetrare/stare fizică mai bună. Sportivii consumau această substanță pentru a menține un nivel ridicat de energie, în timp ce studenții au folosit medicamentul pentru a rămâne concentrați în timpul examenelor. Alcaloidul ar putea fi folosit pentru aproape orice. Din păcate, doar cinci miligrame din această substanță erau suficiente pentru a provoca moartea. O cantitate mai mică provoca un ritm cardiac rapid, pierderea cunoștinței și transpirații reci.
5. „Ucigașul de microbi al lui Radan”
În anul 1887, pretinzând că poate vindeca tuberculoza, William Radam a folosit ingrediente pe bază de plante și apă pentru a crea o substanță pe care descris-o ca fiind un medicament care ar ucide toți microbii din sânge și va vindeca majoritatea bolilor. După ce produsul a fost analizat în anul 1913, s-a stabilit faptul că recipientele medicamentului conțineau, în principal, apă cu niveluri aproape nedetectabile de acid sulfuric.