Numită după un șarpe de apă, Hydra este o constelație de dimensiuni mari, dar nu foarte strălucitoare. „Identificarea acesteia va necesita condiții foarte scăzute de lumină și câteva sfaturi de vizualizare”, a declarat Abigail Beall
Pentru a observa această constelație, trebuie să începeți prin a strânge pumnul, după care să întindeți brațul către cer. Lățimea unui pumn va fi de aproximativ 10 grade. După această operațiune, trebuie să vă imaginați 10 astfel pumni, plasați într-un rând. Hydra, cea mai mare constelație de pe cer, acoperă 102 grade.
Numit după un șarpe mic de apă, capul constelației este situat în emisfera nordică, în timp ce coada se află în cea sudică. Asta înseamnă că întreaga constelație poate fi văzută din mai multe zone din întreaga lume, aflate între 54 grade nord și 83 grade sud. Persoanele aflate la o latitudinile nordică mai mică pot întrezări doar o parte a șarpelui.
Datorită dimensiunii sale, în vecinătatea constelației Hydra există alte 14 constelații. Partea sudică a constelației, adică coada șarpelui, se învecinează cu constelațiile Balanță și Centaur, iar capul său nordic se află între constelațiile Fecioară și Rac. Astronomii au descoperit faptul că în jurul a optsprezece stele din constelație orbitează exoplanete.
Totuși, aceasta nu este o constelație strălucitoare, așadar, pentru a o observa, va fi nevoie să vă aflați într-o zonă foarte întunecată, fără poluare luminoasă. Cel mai simplu mod de a localiza constelația Hydra este prin a identifica coada acesteia.
Pentru a identifica coada Hydrei, întâi trebuie localizată steaua strălucitoare Spica, aflată în constelația Fecioară. Pentru a o observa, trebuie să găsiți pe cer Carul Mare. Urmați arcul mânerului până ajungeți la o stea strălucitoare, denumită Arcturus, apoi mențineți această linie pentru a ajunge la Spica.
Continuați să urmați această linie imaginară și veți vedea patru stele, aflate într-o formațiune aproximativ dreptunghiulară. Aceasta este constelația Corvus. Alături de aceasta se află o altă constelație mai puțin vizibilă, denumită Crater sau cupa. Ambele constelații se află „deasupra” Hydrei.
Conform unui mit grecesc, zeul Apollo a cerut unui corb să-i aducă apă. Acesta a dus o ceașcă la râu, dar a fost distras de un smochin. Pentru a explica lui Apollo întârzierea, corbul a scos un șarpe din râu și s-a prefăcut că a fost atacat. Cu toate acestea, zeul a văzut ce a făcut pasărea și a aruncat corbul, ceașca și șarpele pe cer.
Capul șarpelui este situat în vecinătatea stelei Procyon (o stea din constelația Canis Minor) și a stelei Betelgeuse (aflată în componența constelației Orion). Ambele stele fac parte din hexagonul de iarnă.
Trageți o linie de la Betelgeuse la Procyon și continuați această traiectorie pentru a ajunge la o stea strălucitoare, denumită Regulus, care face parte din constelația Leu. Capul Hydrei se află la jumătatea distanței dintre Procyon și Regulus. Observarea capului și a cozii ar trebui să permită vizualizarea tuturor stelelor care alcătuiesc Hydra. Alphard, cea mai strălucitoare stea din constelația Hydra, este situată mai aproape de capul șarpelui.
Dacă cerul este suficient de întunecat, veți putea observa Calea Lactee, care este aproape paralelă cu Hydra. Dacă corbul și cupa sunt „deasupra” șarpelui, brațul Căii Lactee va fi situat „sub” acestea.
