La jumătatea anului 2017, președintele Donald Trump a anunțat faptul că Statele Unite intenționează să se retragă din Acordul de la Paris, un acord internațional de abordare a schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totuși, dată fiind structura acordului, retragerea oficială nu putea avea loc până la sfârșitul anului 2020. Miercuri, 4 noiembrie 2020, SUA au ieșit oficial din acord, abandonând orice angajament legat de acesta.
Motivul, susținut de către președintele Trump, pentru retragere este acela că este prea scump și nedrept față de Statele Unite. Cu toate acestea, se presupune că acesta nu era de acord cu faptul că acordul se baza pe angajamente voluntare, care puteau fi actualizate în timp. De asemenea, Trump a exagerat costurile acordului și a minimizat beneficiile acestuia. În trecut, președintele SUA a respins în mod repetat avertismentele în legătură cu impactul schimbărilor climatice.
Cu toate acestea, direcția pe care o va lua SUA în continuare depinde în totalitate de rezultatul alegerilor prezidențiale. Reînscrierea în acord este mult mai ușoară decât renunțarea la acord.
Cele două opțiuni
Dacă Trump va fi reales, decizia retragerii va rămâne. Angajamentele Statelor Unite din cadrul acordului au fost eliminate, în timp ce aproape toate celelalte națiuni ale lumii vor începe să implementeze măsuri de diminuare a gazelor cu efect de seră.
SUA emit mai multe gaze cu efect de seră decât orice țară, cu excepția Chinei. SUA nu va mai aduce contribuțiile financiare promise la Fondul Verde pentru Climă, menit să ajute națiunile mai sărace să răspundă schimbărilor climatice. Această decizie este o lovitură mare pentru fond. În lipsa unor măsuri în acest sens, emisiile de gaze cu efect de seră, produse de SUA ar putea contrabalansa măsurile luate de alte state.
Totuși, în cazul în care candidatul la președinție democrat, Joe Biden, câștigă alegerile, acesta a promis că va reintra în acord „din prima zi”. Acordul de la Paris este structurat pentru a face acest lucru foarte ușor. Dacă Biden se va reînscrie din prima zi, reintrarea ar deveni oficială, la doar 30 de zile de la depunerea notificării de către Statele Unite, așadar ar putea intra în vigoare la sfârșitul lunii februarie 2021.
De asemenea, opțiunile politice ale administrației Biden depind de rezultatele alegerilor, deoarece un senat controlat de republicani ar putea bloca majoritatea legislației climatice. Acțiunile ar fi apoi limitate de puterile executive, la fel ca multe politici de reglementare adoptate sub administrația Obama și apoi inversate sau slăbite sub administrația Trump.
Ce se va întâmpla în anul 2021
În ambele situații, Acordul de la Paris continuă în restul lumii. China a anunțat recent planuri cu privire la reducerea emisiilor la valoarea zero până în anul 2060, o îmbunătățire majoră dincolo de predicția inițială, în care țara ar fi ajuns la emisii maxime până în anul 2030. Prima rundă de negocieri în cadrul Acordului de la Paris va avea loc în anul 2021, națiunile fiind încurajate să-și întărească angajamentele, acum că acordul a împlinit 5 ani de la înființare. China își poate actualiza angajamentul cu privire la planul său de a atinge emisii zero. Alegerile vor stabili dacă Statele Unite vor fi implicate în aceste negocieri.
Într-un comunicat de presă, Bob Kopp, cercetător climatic în cadru Universității Rutgers, a declarat: „Pentru a stabiliza climatul global, toate țările trebuie să își reducă emisiile nete de dioxid de carbon la zero și să reducă drastic emisiile altor gaze cu efect de seră. Aceasta este viziunea din spatele acordului de la Paris”.
