Se estimează faptul că în fiecare an, 200 de milioane de oameni contractă malaria, boală care, în anul 2018, a ucis aproximativ 400.000 de oameni. În prezent, cercetătorii sunt mai aproape de a înțelege dificultatea de a combate această boală. Principalul parazit care cauzează boala, a dezvoltat o strategie pentru a nu fi detectat în fluxul sanguin al purtătorului.
Malaria este cauzată de cinci specii ale parazitului Plasmodium, cea mai letală fiind Plasmodium falciparum. Parazitul infectează globulele roșii ale omului și se reproduce în organismul acestora, conducând la diverse simptome, precum febră și dureri musculare.
Majoritatea cazurilor de malarie apar în timpul sezonului ploios, care în unele părți din Africa de Vest apare între lunile iulie și decembrie. Specia P. falciparum se reproduce în perioada acestor luni, deoarece numărul țânțarilor care pot răspândi boala, de la o persoană la alta, este foarte mare.
Ceea ce nu este suficient de clar, este modul în care parazitul răspunde în timpul sezonului uscat, care durează aproximativ șase luni, atunci când numărul țânțarilor este relativ scăzut. Silvia Portugal și colegii săi, din cadrul Universității Heidelberg din Germania, au descoperit faptul că P. falciparum își modifică expresia genică, într-un mod care îl ajută să supraviețuiască nedetectat în fluxul sanguin uman, urmând a se reproduce când revine sezonul ploios.
Portugal și colegii săi au analizat, în cadrul unui studiu clinic, 600 de persoane din Mali. În perioada sezoanelor ploioase, din anii 2017 și 2018, echipa de cercetători a înregistrat 386, respectiv 347 de cazuri diagnosticate cu malarie, prezentând ca simptom principal febra. În anotimpurile secetoase, din anul 2017, au fost diagnosticate doar 12 cazuri cu simptome de febră, iar în anul 2018, au fost diagnosticate cinci cazuri.
„Parazitul a descoperit un punct slab al imunității”, a declarat Portugal. În timpul sezonului uscat, acesta rămâne la niveluri atât de scăzute încât rareori provoacă simptome ale bolii sau provoacă un răspuns din partea sistemului imunitar al persoanei.
Pentru a afla modul în care parazitul realizează acest lucru, cercetătorii au prelevat probe și au analizat P. falciparum colectat de la purtători, atât în timpul sezonului ploios, cât și în cel uscat. În timpul sezonului ploios, paraziții au produs o moleculă, care face ca celulele roșii din sânge să se lipească de vasele sanguine.
Acest lucru presupune faptul că celulele, care conțin paraziți, să fie mai puțin susceptibile de a călători spre splină, care reprezintă un filtru de sânge unde sunt îndepărtate celulele roșii din sânge deteriorate sau bolnave.
Cu toate acestea, în sezonul uscat paraziții nu mai produc molecule, ceea ce înseamnă că celulele sanguine infectate nu păreau să se lipească la fel de mult de pereții vaselor de sânge. Ca urmare, majoritatea celulelor infectate au fost transportate în splină, unde au fost descompuse. Acest lucru a menținut populația de paraziți la un nivel scăzut, care nu provoacă boli sau declanșează un răspuns imun.
„Pentru a realiza un tratament care ar putea combate malaria, nu va fi suficient să vizăm persoanele care se îmbolnăvesc. Dacă am putea reduce cantitatea de paraziți, din interiorul organismului, la întoarcerea țânțarilor din sezonul uscat, ar reprezenta o intervenție majoră”, a declarat Portugal.
