Țestoasele marine, echipate cu senzori de localizare și temperatură, au fost folosite pentru a colecta date despre temperaturile apei din apropierea uraganelor, ceea ce ne-ar putea ajuta să prognozăm mai bine cât de puternice vor fi aceste furtuni.
Uraganele sunt dificil de modelat în Mid-Atlantic Bight, o regiune care se întinde de-a lungul coastei de est a SUA, din jurul New York-ului, până în Carolina de Nord, deoarece apele de acolo sunt stratificate vara, având apă caldă la suprafață și rece în adâncuri.
Leah Crowe, din cadrul Administrației Atmosferice și Oceanice Naționale Americane, care face parte cadrul Centrul Științific pentru Pescuit Nord-Estic, a declarat faptul că: „Forțele uraganului din jurul ochiului fac ca apa stratificată să se amestece, răcind apa de la suprafață”. Modelele intensității uraganului nu țin cont de răcirea apei, deoarece este dificil să colectezi date despre temperatura apei în timpul furtunilor, în special în adâncuri. Uraganele își iau energia din apa caldă, astfel încât temperaturile mai scăzute le reduc rezistența.
Aici intervin broaștele țestoase. Colegii lui Crowe au echipat 26 de broaște țestoase din mijlocul Atlanticului cu senzori, în vara anului 2011. Aceste broaște țestoase sunt cunoscute pentru faptul că se hrănesc în Mid-Atlantic Bight, în timpul sezonului uraganelor. Când uraganul Irene a lovit în august 2020, 18 dintre țestoase au ajuns la 80 de kilometri de ochiul furtunii.
Pe măsură ce se scufundau, au înregistrat temperaturi pe întreaga coloană de apă, depistând temperaturi scăzute la suprafața mării și un amestec de temperaturi pe verticală.
Până acum, aceste date proveneau din diferite surse, precum vehicule autonome subacvatice și instrumentele navale. Broaștele țestoase sunt mai eficiente, deoarece acoperă o suprafață mai mare din suprafața apei, iar măsurătorile lor vor îmbunătăți modelele de analiză a temperaturii oceanului, a menționat Crowe. Acest tip de date ar putea spori precizia prognozelor uraganelor.
Kerry Emanuel, din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts, a declarat că: „Lipsa de măsurători în timp real a temperaturii și a salinității superioare a oceanului reprezintă una dintre impedimentele majore în obținerea unei prognoze bune a intensității uraganelor. În practică, nu obținem aceste informații prin intermediul sateliților și ne bazăm pe măsurători directe foarte rare. Obținerea unor astfel de date din viața acvatică reprezintă o idee foarte bună.”
