Repararea și realimentarea sateliților în spațiu permite reducerea numărului de sateliți noi pe orbita Pământului.
Cercetătorii din cadrul Universității din Cincinnati, dezvoltă o nouă rețea robotizată de nave spațiale care este capabilă să ajute sateliții să se repare reciproc, pe orbita Pămăntului. Proiectul este inițiat de inginerul aerospațial Ou Ma. Acesta a lucrat la proiecte similare precum: brațele robotizate de pe Stația Spațială Internațională, dar și pe o naveta spațială.
Planul echipei constă în dezvoltarea unei rețele de roboți care să poată colabora pentru a repara, în cele din urmă, un satelit, în spațiu. Sateliții se pot defecta ușor, și, deseori, orbitează în jurul Pământului, dar nu există o modalitate eficientă de a-i repara. Așadar, Ma, împreună cu un cercetător senior asociat, Anoop Sathyan și un grup de studenți, au supus roboții unor teste.
În cadrul acestor teste, roboții fac anumite mișcări cu ajutorul unui jeton atașat, la o anumită distanță, pe suprafața mesei. Pentru obținerea unor rezultate optime, roboții trebuie să lucreze în echipă pentru a muta jetoanele, în cele din urmă, la locul corect.
Cercetătorii au observat că este suficientă utilizarea unui număr de cinci roboți pentru finalizarea unei sarcini, chiar dacă, pe parcurs, unul dintre roboți manifestă defecțiuni. Proiectul îi va ajuta pe studenți să creeze o navigație automatizată, astfel încât să fie posibilă conectarea între sateliți fără să se lovească unul de celălalt, în spațiu.
Odată ce un satelit este lansat, este imposibil să fie reparat sau realimentat în orbită, de pe Pământ. Acest lucru implică o serie de sateliți care orbitează inutil în jurul Pământului. Intervențiile astronauților de a repara sateliții defecți ar putea fi mai mult costisitoare decât eficiente. Dar, repararea sateliților defecți reprezintă o modalitate eficientă de a reduce numărul celor care orbitează în jurul Pământului.
Sindromul Kessler
Pe măsură ce oamenii continuă să trimită sateliți în spațiu, riscul de producere a unei coliziuni între obiectele lansate în spațiu crește la fiecare lansare. Resturile existente și micrometeoroizii naturali care înconjoară Pământul sunt deja un subiect de cercetare. Dar, când aceste obiecte se ciocnesc între ele, creează și mai multe resturi în spațiu. Sindromul Kessler, care vizează resturile de materiale rezultate în spațiu a devenit o preocupare din ce în ce mai mare, pe măsură ce sunt trimiși tot mai mulți sateliți în spațiu.
SpaceX a început recent să lanseze sateliții Starlink, care sunt capabili să creeze, în cele din urmă, o constelație de peste 30.000 de sateliți, pentru a furniza internet la nivel global. La fiecare câteva săptămâni, sunt trimise loturi de 60 de sateliți în spațiu până la completarea constelației. Odată cu intensificarea fluxului de sateliți, atenția se îndreaptă către repararea sateliților existenți, în detrimentul înlocuirii acestora.
Cele mai frecvente probleme sunt epuizarea resurselor de combuatibil sau existența unor defecte minore. Echipa Universității din Cincinnati nu este singura care se gândește la repararea sateliților. NASA a anunțat, în urmă cu câțiva ani, că a creat o navă spațială de mentenanță, numită Restore-L, care va fi lansată în 2022, fiind creată special pentru a repara sateliții. Pe site-ul Restore-L, din cadrul NASA, s-a declarat că „Serviciul Restore-L va reveni, va înțelege, va alimenta și va muta un satelit deținut de Guvern, pentru ca acesta să-și poată prelungi viața”.
De asemenea, Agenția Spațială Europeană intenționează să lanseze una dintre aceste mecanisme de orbitare. Este vorba despre un satelit de mentenanță, numit „e.Dorbit”. Proiectat inițial cu misiunea de a captura și de a îndepărta alți sateliți de pe orbită, planul a fost actualizat în 2018 pentru a permite realimentarea și recondiționarea altor sateliți. Proiectul lansat de e.Dorbit va fi implementat după anul 2025.
