Folosind 15 camere time-lapse, Jamie Alison și colegii săi din cadrul Universității Aarhus din Danemarca au înregistrat ceea ce se întâmplă într-o poiană din Alpii Elvețieni, 24 de ore pe zi, pe parcursul unei veri întregi. Echipa a descoperit faptul că moliile efectuează 34% din vizitele de pe câmpurile cu trifoi roșu (Trifolium pratense), o floare sălbatică care este o cultură furajeră valoroasă pentru animale și are un rol important în îmbunătățirea nutrienților și structurii solului.
Noctua pronuba a fost molia principală responsabilă pentru vizitele pe această floare. Cu toate acestea, în peste un secol de cercetări în polenizarea trifoiului roșu, nu a fost făcută nicio mențiune despre această contribuție.
Cele mai multe studii privind plantele și insectele polenizatoare s-au concentrat pe un număr mic de specii de albine, ceea ce înseamnă că observarea a avut loc aproape exclusiv în timpul zilei.
Echipa lui Alison a descoperit faptul că bondarii au fost responsabili de 61% din vizite. Totuși, în urma disecției corpurilor fructifere ale plantelor, prelevate fără cunoștințe prealabile despre vizitarea insectelor și verificarea încrucișată cu filmările realizate, s-a arătat că plantele vizitate de bondari, de molii sau de ambele insecte au avut cu 11,6% mai multe semințe decât cele nepolenizate. De asemenea, nu a fost observată nicio diferență semnificativă în cazul plantelor vizitate doar de bondari.
„Deși aceasta este doar o singură specie de plante, ea a făcut obiectul foarte multor cercetări. Credem că suntem primii care au înregistrat cu atenție trifoiul roșu pe timp de noapte și am observat activitatea moliei. Pariez că moliile polenizează sute de alte specii de flori mai puțin renumite în toată Europa”, a declarat Alison.
Observațiile realizate cu ajutorul camerelor și analiza seturilor de semințe se bazează pe un studiu anterior, în care a fost măsurat polenul regăsit pe corpurile molilor pentru a analiza posibila lor contribuție la polenizarea florilor sălbatice de pe terenurile agricole.
„A fost nevoie de foarte multă muncă pentru a evidenția cantitatea și varietatea de polen transportată pe limbile și corpul moliilor. Cu toate acestea, cred că tehnologia ne-a pus într-o poziție în care putem observa cu ușurință molii în timpul polenizării”, a declarat Alison.
„Fiind o persoană care a folosit monitorizarea cu ajutorul camerelor în propria mea cercetare, cred că acesta este un instrument foarte benefic, care ajută la completarea altor metode mai „tradiționale”. Acest lucru va permite oamenilor să configureze echipamentele pentru a se concentra pe anumite plante și să părăsească locația pentru a permite interacțiunea naturală dintre plante și polenizatori”, a declarat Richard Walton din cadrul Colegiului Universitar din Londra.
„Capcane inofensive pentru molii, care folosesc camere legate de un sistem de identificare bazat pe inteligență artificială sunt în curs de dezvoltare. Acestea ar trebui să îmbunătățească și mai mult cunoștințele despre activitățile nocturne ale moliilor”, a declarat Alison.
