Modul în care gheața acoperă suprafața lunii Enceladus a lui Saturn sugerează faptul că oceanele aflate sub strat ar putea fi doar puțin mai sărate decât oceanele Pământului. Descoperirea întărește posibilitatea ca această lună să poată susține formele de viață.
Suprafața lui Enceladus este acoperită cu un strat clar de gheață. Wanying Kang și colegii acesteia din cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts au vrut să determine informațiile pe care acest înveliș de gheață le-ar putea oferi despre oceanul aflat dedesubt.
Anterior, probele de jeturi de apă asemănătoare gheizerelor prelevate de nava spațială Cassini de pe suprafața lui Enceladus au arătat că pe luna înghețată există o materie organică care ar putea susține viața.
Echipa a conceput un model teoretic care detaliază modul în care salinitatea oceanului, curenții oceanici și geometria gheții se afectează reciproc pe o planetă sau pe o lună, apoi l-au modificat pentru a reproduce cel mai bine proprietățile gheții de pe Enceladus.
Cercetătorii au descoperit faptul că oceanele subterane mai sărate corespund cu un strat mai gros de gheață la polii planetei decât la ecuator. În cazul planetei Enceladus, gheața de la poli este mai subțire decât gheața de la ecuator, lucru care sugerează o salinitate mai redusă. Variația specifică a grosimii sugerează faptul că salinitatea oceanului ar putea fi de până la 30 de grame de sare per kilogram de apă. Pentru comparație, oceanele Pământului au o salinitate de 35 de grame de sare per kilogram de apă.
Cercetătorii au determinat și detalii despre circulația apei aflate sub gheața lunii. „Acești curenți sunt legați de diferențele de temperatură din apă, așa că înțelegerea lor este importantă pentru a determina locuibilitatea planetei”, a declarat Kang.
Echipa a descoperit că de la baza oceanului lui Enceladus este emanată o cantitate de căldură, lucru care indică existența unor orificii de ventilație aflate pe fundul oceanului. Kang a declarat faptul că unii astrobiologi au sugerat anterior că, la fel ca pe Pământ, astfel de orificii hidrotermale ar putea fi zonele în care ar putea prolifera forme de viață.
David Stevens din cadrul Universității din East Anglia, Marea Britanie, a declarat că proprietățile gheții și apei de pe alte planete sunt direct legate de locuibilitatea acestora și că salinitatea este doar unul dintre factori.
În prezent, Kang și echipa ei lucrează la aplicarea noului model pe luna Europa a lui Jupiter, ale cărei oceane că au o salinitate mai mare decât cele de pe Pământ și Enceladus. În cele din urmă, ei doresc să identifice informații despre oceanele tuturor lunilor și planetelor înghețate observate de misiunile spațiale, acesta fiind un pas către o mai bună determinare a locuibilității lor.
