Un sistem de inteligență artificială (IA) a fost instruit să identifice și să numere găinile care prezintă semne de distres. Fermierii ar putea folosi acest instrument pentru a îmbunătăți condițiile puilor crescuți în ferme comerciale aglomerate.
În anul 2020, în întreaga lume existau peste 33 de miliarde de pui, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Multe dintre aceste animale trăiesc în condiții proaste, în spații aglomerate, cu puțină libertate de a se mișca sau de a face lucruri specifice puilor de găină. „În ciuda preocupărilor de bază despre faptul că puilor nu le este foame sau sete, există încă preocupări serioase legate de bunăstarea acestora cu privire la modul în care trăiesc”, a declarat Alan McElligott din cadrul City University din Hong Kong.
Frecvența și volumul semnelor de distres la pui poate prezice sănătatea și rata de creștere a animalului, conform cercetărilor anterioare ale lui McElligott. Dar el susține că aceste semne pot fi greu de identificat atunci când hambarele fermelor conțin mii de pui în același spațiu – pot exista 25.000 de pui sau chiar mai mult.
Ascultând înregistrări din cadrul fermelor mari de pui Broiler din sud-vestul Chinei, McElligott și colaboratorii săi au categorisit semnele de distres, deosebindu-le de sunetele celorlalte animale din fermă și de alte sunete ale puilor, cum ar fi ciripiturile de plăcere și sunetele care semnalează frica. Prin intermediul acestor date, aceștia au antrenat mai mulți algoritmi pentru a identifica sunetele specifice semnelor de distres din zgomotul de fond și pentru a le măsura frecvența și volumul. Când este testat pe alte înregistrări prelucrate din aceeași fermă, cel mai bun algoritm a detectat cu acuratețe semnele de distres în aproximativ 85% din timp.
Instrumentul nu a fost încă folosit într-o fermă de pui, iar McElligott susține că cercetarea continuă, pentru a înțelege legătura dintre semnele de distres și bunăstarea unui pui, dar el spune că următorii pași sunt oarecum evidenti: „Ar trebui să le oferim condiții care ar conduce la mai puține semne de distres.” Acest lucru ar putea însemna să le dai găinilor mai mult spațiu sau alte îmbogățiri, cum ar fi să le oferi baloți de paie pe care să le zgârie și să se urce.
Elodie Floriane Mandel-Briefer din cadrul Universității din Copenhaga din Danemarca a dezvoltat instrumente similare pentru a evalua emoțiile porcilor pe baza sunetelor și a expresiilor faciale. Ea spune că studiul pe găini se adaugă la dovezile tot mai numeroase asupra faptului că emoțiile animalelor pot fi măsurate și monitorizate folosind învățarea automată. „Deoarece emoțiile animalelor sunt o parte importantă a bunăstării lor, evaluarea lor este crucială”, spune ea.
