Potrivit unui nou studiu, în anul 2019, peste un milion de oameni din întreaga lume au decedat din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Numărul este mai mare decât cel al deceselor cauzate de malarie sau HIV/SIDA.
Bacteriile care sunt rezistente la antibiotice sunt considerate una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă medicina modernă. Folosirea excesivă a unor astfel de medicamente a condus la răspândirea rezistenței, crescând probabilitatea ca infecțiile comune, precum sepsisul și pneumonia, să devină mai greu de tratat.
Mohsen Naghavi și colegii acestuia din cadrul Universității Washington din Seattle au conceput un model pentru a estima numărul de oameni care au murit în anul 2019 din cauza infecțiilor bacteriene și care ar fi putut fi tratați dacă nu ar fi existat rezistența antimicrobiană (RAM). Niciun astfel de sondaj global nu fusese efectuat anterior.
Modelul s-a bazat pe dosarele medicale a 471 de milioane de persoane cu infecții rezistente la antibiotice din 204 țări. Echipa a cercetat studiile publicate și dosarele medicale pentru a obține un set de date cât mai cuprinzător despre RAM. „În cazul țărilor în care setul de date era mic, am efectuat o serie de calcule pe baza unui model regional pe care l-am dezvoltat”, a declarat Naghavi.
Cercetătorii au descoperit faptul că aproximativ 1,3 milioane de decese din întreaga lume ar putea fi atribuite în mod direct rezistenței la antibiotice. De asemenea, aceștia au determinat faptul că alte 3,65 milioane de decese au implicat persoane sufereau de boli care prezentau o anumită formă de RAM. „Deși nu putem spune cu certitudine că aceste decese s-au datorat RAM, este posibil ca unele să fi fost legate de aceasta”, a declarat Naghavi.
Dacă ambele grupuri ai fi incluse, RAM ar reprezenta a treia cauză de deces la nivel global în anul 2019, după atacurile cardiace ischemice și accidentele vasculare cerebrale. Chiar și în cazul unei estimări mai conservatoare, s-a determinat faptul că RAM a ucis mai mulți oameni în acel an decât virusul HIV, care a fost responsabil pentru 680.000 de decese, și malaria, care a ucis 627.000 de oameni.
„Realitatea crudă a acestor cifre indică necesitatea critică și urgentă de sporire a resurselor pentru elementele de bază ale controlului infecțiilor. În multe locuri, asta înseamnă apă, salubritate, igienă”, declarat Clare Chandler din cadrul London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Mai mult de 70% dintre decesele legate de RAM incluse în studiu s-au datorat rezistenței la antibiotice beta-lactamice, precum penicilina. „Nu am fost surprinși de acest lucru pentru că știm că aceste medicamente sunt prescrise foarte des în clinici. Combaterea rezistenței antimicrobiene poate fi realizată în mai multe moduri. Țările dezvoltate trebuie să prescrie mai puține antibiotice și să dezvolte mai multe vaccinuri pentru boli infecțioase. De asemenea, reducerea cantității de antibiotice administrate animalelor, asigurarea unei mai bune igiene în spitale și îmbunătățirea supravegherii rezistenței la antimicrobiene este importantă”, a declarat Naghavi.
