Cadru conceptual IoT pentru îngrijire geriatrică utilizând tehnici de prevenire a erorilor medicale, monitorizare la distanță și decizii clinice asistate de computer
Stefan-Rares DUMITRU, Ioana-Stefania DIACONEASA, Nora-Mohamed FAWZY RASHWAN HELAL, Radu-Vasile HANGANU, Antonela TOMA, Mirela Mariana STANESCU
Efectele procesului de îmbătrânire a populației sunt subiectele unor dezbateri omniprezente, întrucât sunt adesea percepute drept elemente ce deteriorează statutul socio-economic. Economia este o piesă integrantă a societății și menținerea acesteia la un nivel stabil este un proces ce generează o serie de controverse, neglijându-se o serie de factori fundamentali.
Poate că cea mai presantă problemă complexă cu care se confruntă societatea modernă este necesitatea unei creșteri a calității asistenței medicale ca aspect cheie în continuitatea vieții umane. Sănătatea trebuie definită printr-o stare de conservare în continuă schimbare: în timp ce îmbunătățirea calității vieții este obligatorie, cunoștințele în tratarea problemelor sunt la fel de importante cu capacitatea de a le prevedea.
Un astfel de domeniu de preocupare pe care îl luăm în considerare în studiul nostru este rolul îngrijirii geriatrice în viața noastră de zi cu zi. La nivel global, peste 12 milioane de decese sunt legate de îmbătrânirea populației, ceea ce corespunde cu aproape 30% din decesele la nivel mondial.
Scopul principal al cercetării noastre este de a oferi dovezi care pot fi utilizate pentru a aborda problemele legate de calitatea vieții pacientului, cu un accent special asupra populației vârstnice. Provocările identificate duc într-o direcție în care tehnicile de monitorizare a sănătății, care utilizează dispozitive ce permit accesul la distanță, ar putea stabili cel mai bun scenariu pentru rezultate importante.
Prin introducerea unor elemente generale ce vizează arhitectura, construcția, operabilitatea și costurile necesare menținerii diferitelor tehnologii, am reușit să facem extinderea către următorul pas: aplicabilitatea acestora într-un spațiu concret, bine definit – domeniul medical.
Prezentarea unor erori medicale, realizată în paralel cu expunerea aplicațiilor dispozitivelor IoT, are ca obiectiv evidențierea avantajelor interacțiunii om-tehnologie ca metode de corecție a principalelor disfuncționalități. Ne-am propus să realizăm o parabolă între rezultatele practice și teoretice, având ca principal obiectiv promovarea unui produs original, riguros construit, implicit, un model conceptual care să servească drept punct de reper în tratamentul geriatric, sub-domeniu de interes pentru noi.
Pornind de la o analiză a diferitelor abilități de prelucrare a informației, s-au constatat puternice corelații între diferitele tehnologii (IoT, cloud computing, AI, blockchain) care, consolidate într-un singur ecosistem, au potențialul să răspundă nevoilor noastre. Drept urmare, am sugerat un distribuitor constant de monitorizare a stării de sănătate, care utilizează date colectate în timp real pentru a preveni orice potențiale erori, oferind în același timp explicații cu privire la trei aspecte indispensabile de la baza întregii arhtitecturi: eficiență, scalabilitate, securitate.
Ținând cont de complexitatea crescută din spatele mecanismului, s-a urmărit dezvoltarea unui produs care să poată fi vizualizat sub formă de partiții separate, punându-se încă din prima fază accentul pe aspectul scalabil sau progresiv (așa cum reiese și din nume – PMA, unde P = progressive). Pe lângă caracterul scalabil, eficiența a fost una dintre preocupările principale, iar datorită arhitecturii modulate (PMA) am avut capacitatea să explicăm fiecare aspect atât la nivel local, de construcție, cât și global, fiind evidențiate atât caractere singulare, cât și unitare.
Într-o manieră schematică, procesul se rezumă la descrierea unei bucle de module complementare, ale căror funcții sunt atât periferice, cât și omogene. Concret, sistemul are ca funcție principală colectarea și prelucrarea datelor obținute de către senzorii dispozitivelor IoT plasați în proximitatea pacientului. Prin această modalitate de monitorizare, informația, prelucrată și transformată, ajunge în posesia personalului autorizat, care, prin interacțiunea cu computerul, are capacitatea de prevenție a diverselor anomalii, comunicând direct cu pacientul. Toți acești pași, alături de multe alte standarde, au fost explicați în cadrul acestui articol, în care am urmărit o examinare detaliată printr-o serie de întrebări și răspunsuri, pe care le-am putut oferi cu ajutorul rezultatelor obținute.
Dat fiind faptul că multe dintre fundamentele teoretice au fost explicate anterior, de la standarde privind stocarea și securitatea, până la cele mai mici detalii tehnice legate de compoziția dispozitivelor, am putut afirma cu succes că arhitectura, așa cum este planificată, dă randament, deoarece își atinge toate scopurile: prevenirea potențialelor decese premature printr-o monitorizare precisă.
Tehnologiile care urmăresc să ofere suport pentru îmbătrânirea activă cu o calitate a vieții mai ridicată, denumită adesea AAL, arată o mare promisiune în abordarea acestor provocări și în eforturile pentru independența activată prin IoT. Elementele umane ale IoT pentru îngrijirea persoanelor vârstnice ar putea fi centrul cercetărilor viitoare.
