Planeta Roșie este străbătută de mai multe rețele de văi prin care, la un moment dat în trecut, curgeau unele dintre cele mai mari râuri. Totuși, cele mai adânci dintre ele par să se fi format în urma unor inundații de proporții cataclismice.
Până în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, multe dintre craterele care acoperă suprafața marțiană conțineau apă. Timothy Goudge și colegii acestuia din cadrul Universității Texas din Austin au calculat frecvența cu care acele lacuri se revărsau, creând râpe.
În general, se presupune că albiile râurilor sunt în mare parte sculptate prin procesul de eroziune lentă. Totuși, în urma unor inundații mari care au avut loc pe Pământ, a avut loc crearea rapidă și violentă a unor canioane. „Văile se pot forma fie într-o perioadă de mii sau sute de mii de ani, fie în decurs de câteva săptămâni sau luni, ca urmare a unor fenomene extreme”, a explicat Goudge.
Cercetătorii au descoperit faptul că râpele marțiene, care s-au format rapid din revărsarea lacurilor, erau rare. Acestea reprezentau doar aproximativ 3% din lungimea totală combinată a tuturor văilor din zonele pe care le-au examinat. Totuși, cu o adâncime medie de 170 de metri, aceste râpe erau de două ori mai adânci decât celelalte văi, ceea ce înseamnă că în zonele respective a avut loc un proces de eroziune intens.
„Dacă privim peisajul și cartografiem văile respective, acestea par a fi destul de rare, dar atunci când analizăm volumul lor, observăm faptul că aceste canioane reprezintă de fapt aproximativ un sfert din eroziunea totală a văii”, a declarat Goudge .
Asta înseamnă că aceste văi erau probabil mult mai importante pentru peisajul de pe Marte antic decât s-a crezut anterior, ele redirecționând fluxurile celorlalte râuri pe măsură ce apa se revărsa în noile canioane.
„Obținerea informațiilor cu privire la cantitatea de apă și perioada în care aceasta a persistat pe planetă ne-ar putea ajuta să determinăm dacă pe Marte ar fi putut exista condiții prielnice pentru dezvoltarea formelor de viață”, a declarat Goudge.
