La femeile cu antecedente de cancer mamar, utilizarea terapiei de substituție hormonală (HRT) nu a crescut riscul de recidivă sau deces al cancerului de sân.
Descoperirile acestui studiu recent se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care examinează efectele HRT asupra riscului de cancer.
Datorită scăderii nivelului de estrogen, menopauza poate provoca uscăciune vaginală, bufeuri, tulburări de somn și alte simptome. HRT este una dintre cele mai eficiente metode de a ameliora aceste simptome. Funcționează prin creșterea nivelului de estrogen fie în întregul corp, în ceea ce se numește terapie sistemică cu estrogen, fie în apropierea vaginului, cu terapia cu estrogen vaginal. Dar siguranța utilizării HRT a fost intens dezbătută.
Majoritatea cancerelor de sân se bazează pe hormonul estrogen pentru a crește, spune Debasish Tripathy din cadrul Centrului de Cancer MD Anderson din Universitatea din Texas. Ca atare, multe terapii pentru cancerul de sân funcționează prin reducerea sau oprirea producției de estrogen, ceea ce poate duce la simptome asemănătoare menopauzei.
Așadar, îngrijorarea este dată de faptul că creșterea nivelului de estrogen pentru a atenua simptomele menopauzei ar putea crește riscul de cancer de sân, în special la persoanele cu antecedente personale sau familiale ale afecțiunii.
Mai multe studii au descoperit faptul că HRT este asociată cu un risc crescut de cancer de sân. Cu toate acestea, în anul 2021, o analiză a 300.000 de femei a atenuat unele preocupări cu privire la siguranță: s-a constatat că administrarea de HRT pentru a atenua simptomele menopauzei nu crește riscul de a muri prematur. Cercetările anterioare au mai descoperit că, la persoanele care au avut cancer de sân, HRT poate crește riscul de recidivă.
Pentru a investiga în continuare riscul de recidivă, Søren Cold și colegii săi din cadrul Spitalului Universitar Odense din Danemarca au colectat date despre 8461 de femei în postmenopauză din Danemarca, care au fost diagnosticate cu cancer de sân în stadiu incipient, între anii 1997 și 2004, și care au primit tratament. Dintre aceștia, 1957 au utilizat ulterior terapia cu estrogen vaginal și 133 au utilizat terapia hormonală sistemică fie singură, fie în combinație cu terapia cu estrogen vaginal. Înainte de tratamentul cancerului, niciunul nu a utilizat TSH.
După 10 ani, 15,4% dintre cei care au utilizat terapie vaginală cu estrogeni și 17,1% dintre cei care au utilizat terapie hormonală sistemică și-au recidivat cancerul, comparativ cu 19,2% dintre cei care nu au folosit niciunul dintre tratamente. Nu a existat nicio asociere între utilizarea TSH și deces.
Femeile care au folosit terapia cu estrogen vaginal împreună cu o clasă de medicamente numite inhibitori de aromatază, care opresc producția de estrogen, au avut un risc cu 39% mai mare de recidivă în comparație cu femeile care nu au urmat terapie hormonală. Dar, acest grup de persoane nu au avut un risc mai mare de moarte prematură. Nu a existat un risc crescut de recidivă la femeile care au utilizat terapia cu estrogen vaginal alături de medicamentul tamoxifen, care blochează selectiv estrogenul din celulele mamare.
„Cred că motivul pentru care observăm un efect mai rău cu inhibitorii de aromatază este că, prin înlocuirea estrogenului, contracarați direct modul în care funcționează inhibitorii de aromatază”, spune Tripathy, care nu a fost implicat în această cercetare.
„Nu cred că aceste rezultate sunt suficient de concludente pentru a spune unei persone că poate folosi în siguranță aceste produse cu estrogeni”, susține Tripathy, subliniind că dimensiunea studiului a fost destul de mică, în special pentru cei care utilizează terapia hormonală sistemică. Dar pentru persoanele care au avut cancer de sân, el spune că „dacă trebuie neapărat să utilizați înlocuirea estrogenului, probabil că ar trebui să luați tamoxifen, spre deosebire de un inhibitor de aromatază”.
