Cercetătorii au dezvoltat un instrument interactiv online, care poate estima câți ani de viață va pierde un anumit individ dacă dezvoltă una dintre cele aproximativ 1.800 de boli comune.
Calcularea reducerii speranței de viață din cauza unei boli este o sarcină extraordinar de dificilă. O abordare implică examinarea statisticilor privind vârsta la care boala provoacă, de obicei, moartea oamenilor și determinarea speranței de viață a acestor oameni în cazul în care aceștia nu ar fi dezvoltat boala. Totuși, acest lucru poate fi calculat de către cercetători numai dacă boala este clasificată drept cauză a morții.
O a doua abordare este aceea de a calcula speranța medie de viață pentru persoanele care dezvoltă o anumită boală la o anumită vârstă și de a o compara cu speranța de viață a persoanelor de aceeași vârstă care nu au dezvoltat afecțiunea. Cu toate acestea, în practică, cercetătorii tind să simplifice aceste calcule și să presupună că oamenii dezvoltă o anumită boală la o anumită vârstă. De exemplu, impactul bolii mintale asupra mortalității este, în general, calculat presupunându-se faptul că oamenii au dezvoltat boala la vârsta de 15 ani.
Această simplificare înseamnă că statisticile ignoră impactul pe care bolile dezvoltate la diferite vârste l-ar putea avea asupra speranței de viață a persoanelor.
În prezent, Oleguer Plana-Ripoll și colegii acestuia din cadrul Universității Aarhus, Danemarca, au aplicat un model statistic existent pentru a estima anii de viață pierduți din cauza bolii pentru aproximativ 7,4 milioane de oameni care au trăit în Danemarca între anii 2000 și 2018. Cercetătorii s-au concentrat pe 1803 afecțiuni comune, inclusiv unele care afectează plămânii, sistemul circulator, intestinul, tractul urinar, sistemul nervos și creierul.
Fiecare individ a fost urmărit de echipă atâta timp cât a locuit în Danemarca sau până când acesta a decedat. Până la sfârșitul perioadei de studiu, 14% dintre oameni au murit. Datele colectate le-au permis cercetătorilor să-și adapteze estimările privind speranța de viață, astfel încât aceștia să poată lua în considerare vârsta la care cineva a dezvoltat una dintre boli.
„Noul instrument, denumit Atlasul danez al mortalității bolilor, ar putea deveni o resursă utilă pentru cercetătorii care investighează ratele mortalității asociate cu anumite boli. Noi le putem oferi câteva rezultate preliminare, astfel încât aceștia să poată stabili dacă merită să obțină datele brute. De asemenea, resursa ar putea fi utilă pentru clinicieni în interacțiunile lor cu persoanele care dezvoltă una dintre afecțiuni. Ei vor putea determina ratele mortalității pentru acești pacienți și organiza niște întâlniri suplimentare de urmărire cu persoanele respective”, a declarat Plana-Ripoll.
