Deși compania Firefox a adăugat decodarea software a codecului AV1 încă din anul 2019, aceasta era lentă și folosea foarte multă putere de calcul. Decodificarea hardware face ca redarea videoclipurilor AV1 să fie mai rapidă și mai eficientă din punct de vedere energetic. Acest proces este realizat cu ajutorul plăcilor grafice. Totuși, pentru o redare optimă a conținutului video AV1, utilizatorii au nevoie fie de o placă video Nvidia GeForce RTX din seria 3000, fie de una din seria AMD Radeon RX 6000 sau de un procesor Intel de a 11-a generație cu grafică Iris Xe.
AV1 este următorul mare codec video. În cadrul unor teste s-a demonstrat faptul că noul codec comprimă conținut video cu 30% mai eficient decât standardul concurent H.265. De asemenea, codecul AV1 este gratuit, în timp ce H.265 are taxe de licență. Deși este succesorul codec-urilor VP8 și VP9 ale companiei Google, dezvoltarea codecului AV1 este realizată în cadrul „Alliance for Open Media”. Alianța este formată din majoritatea companiilor tehnologice importante, inclusiv Amazon, Apple, ARM, Facebook, Google, Intel, Microsoft, Mozilla, Netflix, Nvidia și Samsung. În prezent, platformele Chrome și Edge acceptă deja decodarea hardware AV1, Safari fiind principalul holdout (chiar dacă Apple face parte din alianță).
Cu ajutorul acestui tip de suport corporativ, majoritatea site-urilor video lucrează cu suport pentru AV1. Totuși, redarea pe computer și browser este probabil cea mai lentă zonă de adoptare. Platforma YouTube mizează foarte mult pe codecul AV1 prin construirea de hardware personalizat de transcodare video pentru centrele de date. De asemenea, compania Netflix este un mare promotor al codecului AV1 și oferă conținut AV1 pe televizoarele inteligente și pe set-top box-uri, Vimeo a adăugat suport pentru AV1 în anul 2019, iar Facebook a lansat suport pentru acest codec în anul 2018.
