Cercetătorii au schimbat cu succes grupa de sânge a unui plămân uman donat prin tratarea acestuia cu o serie de enzime. Acesta este pas important către realizarea de organe universale.
„Trebuie să mai demonstrăm siguranța acestei proceduri prin studii clinice. Totuși, presupunând că rezultatele studiilor clinice vor fi similare cu rezultatele din laborator, aceasta este o descoperire majoră”, a declarat Marcelo Cypel din cadrul Universității din Toronto, Canada.
Grupele de sânge sunt definite în mare măsură de prezența sau absența anumitor molecule de zahăr (antigene) pe suprafața celulelor. Acestea pot apărea nu doar pe celulele din sânge, ci și pe alte țesuturi, precum cele din plămâni. Dacă un antigen nu este recunoscut de sistemul imunitar al organismului, acesta va declanșa un atac asupra celulelor respective.
Acest lucru conduce la respingerea organelor transplantate de la un donator cu o grupă de sânge diferită. Persoanele cu grupe rare de sânge trebuie adesea să aștepte mai mult timp pentru transplanturi, deoarece grupul de potențiali donatori este mai mic. Din această cauză, unii oameni aflați pe listele de așteptare decedează înainte să primească transplantul.
Persoanele cu cea mai comună grupă de sânge, mai exact grupa 0, nu prezintă aceste antigene pe celule, astfel încât organele lor pot fi acceptate de persoanele cu alte grupe de sânge. Dacă toate organele donatoare ar putea fi de tip 0, transplanturile ar fi realizate mult mai ușor.
Pentru a încerca acest lucru, Cypel și echipa sa au folosit o serie de enzime, care, în mod normal, se regăsesc în intestinul uman, pentru a digera zaharurile. Ei au descoperit faptul că enzimele au îndepărtat peste 99% din antigenele de tip A din celulele roșii din sânge și 97% din cele din plămânii unui donator cu grupa de sânge A în decurs de 4 ore. Aceasta a însemnat că celulele au fost schimbate la grupa sanguină O.
După acest tratament, plămânii alterați au fost menținuți în viață folosind un sistem cunoscut sub numele de perfuzie pulmonară ex-vivo, care furnizează organelor cu lichid hrănitor, astfel încât acestea să fie gata pentru transplant.
Pentru a simula un transplant, echipa lui Cypel a adăugat sânge de tip 0, care are în componență anticorpi ce ar ataca antigenele de tip A, în lichidul care hrănește plămânii. Plămânii tratați au avut leziuni produse de anticorpi minime în comparație cu plămânii netratați. „Atunci când am introdus sângele de tip 0 în plămâni, nu a existat niciun semn de respingere sau disfuncție a organului”, a declarat Cypel.
Deși celulele lipsite de antigene tind să producă altele noi în timp, Cypel speră că lipsa de antigene va dura suficient de mult pentru ca organismul să treacă prin primele câteva zile și săptămâni periculoase după transplant.
„Totuși, în cadrul studiului au fost analizate doar efectele unui transplant simulat pe termen scurt, ceea ce nu este suficient timp pentru a evalua dacă antigenele reapărute ar putea avea, în cele din urmă, un efect negativ. Nu putem încă spune dacă reexpunerea acestor antigene sau modificările care vin cu acestea vor fi dăunătoare pe termen lung sau nu”, a declarat Jasvir Parmar din cadrul Royal Papworth Hospital, Cambridge, Marea Britanie.
În prezent, Cypel și echipa sa intenționează să testeze procesul pe animale. Dacă organele se dovedesc a fi sigure și bine tolerate pe termen lung, metoda s-ar putea dovedi potrivită și în cazul oamenilor.
„Dacă acest lucru înseamnă că putem oferi mai multor oameni transplanturi, atunci avem o oportunitate reală de a face diferența în ceea ce privește mortalitatea celor aflați pe listele de așteptare”, a declarat Parmar.
