Majoritatea tehnologiilor de captare și utilizare a carbonului (CCU), care extrag dioxidul de carbon din aer și îl folosesc pentru alte procese de scădere a emisiilor, emit mai mult carbon decât captează. Această constatare sugerează că proiectele CCU, care au atras investiții de miliarde de dolari, nu vor ajuta la atingerea obiectivelor de emisii stabilite în cadrul Acordului de la Paris pentru a preveni încălzirea la nivel global cu mai mult de 1,5°C.
Tehnologiile CCU extrag dioxidul de carbon din atmosferă, fie captându-l direct din aer, fie absorbindu-l din surse poluante și îl folosesc în diferite procese, precum fabricarea combustibilului, a materialelor plastice și a betonului. Spre deosebire de tehnologia simplă de captare a carbonului, tehnologia CCU nu stochează CO2 pentru perioade lungi de timp. Acestea fie folosesc energie pentru a converti CO2 în combustibili, fie folosesc dioxidul de carbon în sine pentru a conduce alte procese industriale, precum extracția petrolului sau cultivarea plantelor.
Kiane de Kleijne și colegii acesteia din cadrul Universității Radboud din Olanda au evaluat ciclurile de viață a peste 40 de procese CCU în funcție de trei criterii: capacitatea acestora de a putea stoca permanent CO2, originea dioxidului de carbon extras (surse atmosferice sau naturale) și dacă procesul are emisii nete zero.
Kleijne și echipa ei au descoperit faptul că majoritatea acestor tehnologii nu au îndeplinit aceste criterii, 32 dintre cele 40 emițând mai mult carbon decât capturau. Doar patru metode păreau a fi eficiente, acestea producând cantități mici de carbon. Ele includ tehnologii care utilizează CO2 în producția de beton și pentru extracția petrolului.
„De asemenea, multe dintre tehnologii nu par pregătite pentru implementare la scară largă, așa că ele ar putea să nu fie utile în atingerea obiectivelor de emisii din cadrul Acordului de la Paris. Anul 2030 este destul de aproape și multe dintre aceste tehnologii sunt încă în curs de dezvoltare”, a declarat de Kleijne.
Deși analiza a folosit ipoteze despre viitorul mix de energie electrică care s-ar putea schimba (de exemplu, se presupunea că, până în anul 2050, electricitatea va veni doar din surse complet regenerabile) ipotezele mai pesimiste ar putea face ca tehnologia CCU să producă o cantitate mult mai mare de CO2.
De Kleijn speră că cercetarea va fi folosită pentru a ajuta guvernele și investitorii să decidă să investească în tehnologiile potrivite.
„Tehnologiile CCU nu sunt universale, sunt diferite. CCU este văzută ca o economie circulară. Deși există unele percepții foarte pozitive despre CCU, ideea pe care această lucrare o subliniază este aceea că nu toate tehnologiile CCU sunt la fel”, a declarat Guloren Turan din cadrul Global CCS Institute, un think tank internațional, care promovează utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului.
