Creșterea eficienței privind problemele de transport într-un context de pandemie
Vlăduţ-Alexandru MIELU, Simona Mihaela BIBIC
Lucrarea de față își propune să studieze caracteristicile importante ale Problemei de Transport, evidențiind aspectele care pot fi prelucrate cu ajutorul elementelor de Teorie a Grafurilor (probleme de atribuire, traseu optim), pentru a optimiza transportul în condiții de pandemie, având în vedere lungimea minimă a drumului care poate fi parcurs până la destinație, precum și eficiența aprovizionării: unităților sanitare, unităților de producție, unităților comerciale și alimentare.
Problema de transport este o problemă de programare liniară căreia îi sunt asociate anumite restricții pentru optimizarea rezultatului dorit – un cost minim de transport de la furnizor la beneficiar. Având în vedere că algoritmul ungar se aplică problemelor de alocare, ne putem gândi la probleme mult mai complexe. De exemplu, se poate implementa un algoritm hibrid, plecând de la problema transportului și combinând problema de atribuire cu algoritmi specifici pentru determinarea căii optime într-un graf (Dijkstra, Ford, Bellman-Kalaba), unde nodurile graficului reprezintă departamentele în cadrul unei instituții, de exemplu, secțiile unităților medicale considerate.
De asemenea, graful considerat va fi privit ca o rețea complexă care poate fi utilizată în probleme de robotic swarms, unde nodurile sale au anumite caracteristici și reprezintă, la rândul lor, grafuri ale căror componente sunt simple noduri. În acest sens, vom avea în vedere următoarea problemă, implementarea algoritmului hibrid pentru: proiectarea circuitelor medicale specifice într-o unitate medicală, alocarea membrilor echipei medicale către pacienții critici, astfel încât timpul de deplasare și răspuns să fie cât mai scurt, iar rezultatul procedurii medicale să fie optim.
