Descoperirea neașteptată, pe Venus, a unui gaz numit fosfină a condus la speculații că ar putea exista viață pe planeta respectivă. Totuși, este mai probabil ca fosfina să fi fost eliberată în urma unor erupții vulcanice imense.
În anul 2020, o echipă de cercetători, condusă de Jane Greaves din cadrul Universității Cardiff din Marea Britanie, a observat dovezi ale prezenței fosfinei în norii planetei Venus, care sunt alcătuiți, în principal, din acid sulfuric concentrat. Când echipa a analizat modalitățile de producere a fosfinei pe Venus, nu au găsit nimic care să producă suficient gaz pentru a explica semnalul recepționat. Ei au sugerat că ar fi putut proveni de la organisme vii, care este modul principal în care gazul este eliberat pe Pământ.
În prezent, Ngoc Truong și Jonathan Lunine din cadrul Universității Cornell din New York au calculat că dacă Venus este la fel de activă vulcanic ca unele dintre cele mai vulcanice zone de pe Pământ, acest lucru ar putea produce suficientă fosfină pentru a explica semnalul, fără a invoca posibilitatea existenței vieții pe Venus.
Atmosfera densă a planetei Venus a făcut dificilă studierea suprafeței sale, așa că nu știm cu certitudine dacă este activă vulcanic. „Multe dintre erupțiile vulcanice de pe Pământ sunt lucruri care ne-ar scăpa din atenție dacă s-ar întâmpla pe Venus, din cauza norilor de acid sulfuric”, a declarat Lunine.
Cu toate acestea, există indicii asupra faptului că vulcanii ar putea erupe pe Venus. Imaginile radar transmise de navele spațiale de pe orbita planetei au arătat caracteristici care ar putea fi asociate cu lavă proaspătă, dar nu este clar acest fapt. Schimbările nivelurilor de dioxid de sulf din aer ar putea fi explicate prin erupțiile vulcanice care eliberează particule în atmosferă. Truong și Lunine sugerează faptul că fosforul din învelișul planetei ar putea erupe din vulcani în formă de pene uriașe și apoi să interacționeze cu acidul sulfuric pentru a forma fosfina.
Nu toată lumea este de acord că aceasta este o explicație viabilă. „Nu credem că bulele vulcanice, aflate la adâncimi mari în manta, pot produce cantități suficiente de fosfină pentru a explica observațiile”, a afirmat Janusz Petkowski din cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts, un membru al echipei lui Greaves. El spune că nu este clar dacă există la fel de mult fosfor în mantaua planetei Venus precum Truong și Lunine și-au asumat ideea pe baza comparațiilor cu Pământul.
În plus, nu există suficiente informații despre chimia atmosferei lui Venus pentru a concretiza ce s-ar întâmpla dacă fosforul ar fi fost eliberat în atmosferă. „M-aș aștepta la concentrații mai mari ale altor gaze dacă s-ar fi întâmplat o erupere în formă de pană uriașă”, spune Greaves. Nu am văzut astfel de gaze inexplicabile în abundența altor substanțe chimice din atmosferă.
Lunine este de acord că nu există suficiente date pentru a spune cu siguranță ce ar putea produce fosfina, dar afirmă că vulcanismul este o explicație potențială mai puțin bizară decât viața în norii toxici ai planetei Venus. „Din păcate, stăm aici cu aceste indicii mici despre vulcanism din toate aceste dovezi circumstanțiale, inclusiv fosfina”, a declarat acesta.
