Odată cu scăderea prețurilor dispozitivelor utilizate pentru producerea de energie eoliană și solară, poate fi ușor de uitat faptul că două treimi din energia regenerabilă a globului provine din hidroenergie. Totuși, viitorul hidroenergiei este incert din cauza existenței unor costuri ridicate și uneori din cauza unor consecințe asupra mediului.
Majoritatea barajelor nu au fost construite pentru a produce hidroenergie. Acestea ajută la oprirea inundațiilor și alimentează fermele și gospodăriile cu apă, dar, cu precădere în țările în curs de dezvoltare, ele nu produc electricitate. Potrivit lui Tor Haakon Bakken, inginer civil din cadrul Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie (NTNU), aproape jumătate din barajele mari din Europa sunt utilizate în principal pentru hidroenergie, dar mai puțin de o șesime din barajele asiatice și o zecime din barajele africane generează cantități substanțiale de electricitate.
Oameni ca Bakken văd astfel de baraje drept oportunități. El este unul dintre câțiva cercetători care propun modernizarea barajelor vechi, care nu generează energie, prin instalarea unor turbine la baza acestora. Acest lucru ar putea conduce la producerea de electricitate fără a adăuga o povară ecologică.
Grupul lui Bakken și unul dintre studenții săi absolvenți, Nora Rydland Fjøsne, au modelat din punct de vedere teoretic acest proiect pentru mai multe baraje dintr-o zonă din sudul Spaniei. În urma studiului lor s-a constatat faptul că, în multe cazuri, adaptarea a fost o abordare viabilă din punct de vedere economic.
Bakken speră ca dezvoltatorii de sisteme hidroenergetice să ia în considerare modernizarea barajelor. „În ceea ce privește barajele din Spania analizate, cred că am dovedit faptul că modernizarea este o alternativă viabilă atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere economic. În plus, sunt de părere că acest lucru ar putea fi aplicat și în multe alte zone”, a adăugat acesta.
De asemenea, chiar și barajele generatoare de energie ar putea fi adaptate pentru a crește productivitatea. Oficiul brazilian de cercetare energetică estimează faptul că modernizarea hidrocentralelor îmbătrânite ar putea produce o creștere a producției de energie cuprinsă între 3 și 11 gigawați față de cei 87 GW produși deja. Între timp, oamenii de știință din cadrul Laboratorului Național de Energie Regenerabilă (NREL) din SUA au propus utilizarea rezervoarelor drept baze pentru panourile solare plutitoare.
Barajele pot modifica cursurile râurilor, creând rezervoare. Acestea pot preveni inundațiile și pot furniza apă către oamenii din zonă. Cu toate acestea, barajele pot produce migrarea multor comunități în amonte și restrângerea fluxul râului în aval. Astfel de baraje au un efect negativ asupra populațiilor rurale și indigene, care se bazează pe râuri pentru a trăi.
Mai mult, unele hidrocentrale generează cantități alarmante de gaze cu efect de seră. Oamenii de știință sunt conștienți de faptul că acest lucru se datorează materialului biologic de la baza lacului. „Practic, inundați o zonă întreagă de vegetație care acum se descompune doar sub apă”, a declarat Ilissa Ocko, cercetători climatic din cadrul Fondului de Apărare a Mediului.
Pe lângă dioxidul de carbon, barajele pot genera metan, care, deși nu este la fel de durabil în atmosferă, are un puternic efect de încălzire a acesteia.
Multe baraje din Amazon sunt comparabile cu fabricile de combustibili fosili în ceea ce privește capacitatea lor de a genera gaze cu efect de seră. În cadrul unui studiu al Fondului de Apărare a Mediului s-a constatat faptul că aproape 7% din cele 1500 de hidrocentrale din întreaga lume pe care le-au examinat emit mai multe gaze cu efect de seră pe unitate de energie decât centralele care utilizează combustibili fosili.
Acesta este un motiv amplu pentru a evita construcția de baraje noi și pentru a le moderniza pe cele existente. „Nu aș spune niciodată că ar trebui să stăm departe de hidroenergie. Din perspectivă climatică, cred că avem nevoie de toate soluțiile disponibile. Totuși, nu putem face o presupunere și să comparăm hidroenergia cu energia solară și cea eoliană”, a declarat Ocko.
