Unui bărbat orb i-a fost restaurată parțial vederea datorită unui tratament de ultimă generație, care utilizează optogenetica. Aceasta implică modificarea genetică a celulelor nervoase, astfel încât acestea să răspundă la lumină.
Compania franceză GenSight Biologics a publicat rezultate în cadrul cărora s-a arătat faptul că, în testele de laborator, primul beneficiar al acestui tip de tratamentul poate recunoaște diferite obiecte. „Este incitant să vezi prima publicație cu privire la optogenetica umană”, a declarat Ed Boyden co-inventator al optogeneticii, în cadrul Institutului de Tehnologie Massachusetts din Boston.
Optogenetica a devenit un instrument de laborator utilizat pe scară largă, deoarece permite controlul, cu o precizie ridicată, asupra celulelor creierului prin modificarea acestora, astfel încât ele să producă un răspuns la stimuli luminoși. Asta a condus la numeroase descoperiri cu privire la creierul diverselor animale. Totuși, cercetătorii sunt de părere că tehnica are un potențial medical limitat pentru tratarea tulburărilor cerebrale în cazul oamenilor, deoarece utilizarea luminii în interiorul craniului necesită implantarea unui cablu de fibră optică.
Mai multe grupuri de cercetare încearcă să dezvolte tehnica pentru a o putea aplica sub forma unui tratament pentru orbire, deoarece celulele nervoase de la nivelul ochilor sunt expuse la lumina exterioară. O afecțiune vizată este retinita pigmentară, o boală ereditară, în cadrul căreia retina, un disc de țesut aflat zona posterioară a ochiului, se deteriorează treptat, producându-se moartea celulelor care detectează lumina.
Folosind terapia companiei GenSight, în celulele nervoase aflate sub stratul responsabil de detectarea luminii este injectată o genă regăsită inițial în cadrul algelor. Acest lucru produce declanșarea celulelor nervoase ca răspuns la lumina chihlimbar. Pentru a putea vedea, pacienții trebuie să poarte ochelari dotați cu procesoare și camere, care transformă lumina obișnuită în lungimi de undă ale luminii chihlimbar și care amplifică semnalul, astfel încât acesta să poată fi detectat de celulele modificate.
Prima persoană care a primit acest tratament, mai exact un bărbat în vârstă de 58 de ani, din Bretania, Franța, a constatat că, după aproximativ un an de la tratament, putea vedea dungile trecerilor de pietoni.
Din acel moment, persoana a devenit capabilă să perceapă obiecte precum un telefon, obiecte de mobilier sau o ușă aflată pe un coridor. În cadrul testelor de laborator, acesta a reușit să numere și să localizeze obiecte aflate în fața lui, dar nu putea recunoaște fețele.
„Vederea bărbatului s-ar putea îmbunătăți și mai mult, deoarece este nevoie de timp pentru ca și creierul să învețe să proceseze semnalele neobișnuite provenite de la nivelul ochilor. Cel mai probabil, are loc o remodelare a conexiunilor dintre retină și creier”, a declarat José-Alain Sahel din cadrul Institutului Vision din Paris, care lucrează cu echipa din cadrul companiei GenSight. De asemenea, ochelarii de protecție utilizați în laborator trebuie să fie adaptați pe măsură ce purtătorul se recuperează. Totuși, acest lucru a fost perturbat de pandemia de covid-19.
„În forma sa actuală, abordarea ar putea să nu ofere o vedere suficient de bună pentru a permite cititul sau recunoașterea fețelor. Pentru asta este nevoie de o rezoluție foarte mare”, a declarat Botond Roska, membru al echipei în cadrul Institutului de Oftalmologie Moleculară și Clinică din Basel, Elveția.
În luna martie 2021, oficialii unei companii americane, denumite Bionic Sight, au raportat faptul că, în urma aplicării unui tratament optogenetic propriu, patru persoane care erau orbe sau aproape orbe puteau percepe lumina și mișcarea obiectelor din fața lor. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost publicată o lucrare științifică cu privire la aceste descoperiri.
Tratamentul companiei Bionic Sight oferă o genă diferită față de cea propusă de GenSight și necesită, de asemenea, ochelari de protecție. În cadrul unui comunicat de presă, oficialii companiei Bionic Sight au declarat faptul că două persoane care au primit o doză mai mare au avut o creștere mai mare a sensibilității la lumină decât celelalte două.
„Chiar și mici îmbunătățiri ale vederii pot avea un impact mare pentru cineva care este aproape orb”, a declarat Michel Michaelides din cadrul Colegiului Universitar din Londra, care dezvoltă un alt tip de terapie genetică în acest sens.
