Primele mostre de roci lunare de după anul 1976 au ajuns pe Pământ. Pe data de 16 decembrie 2020, nava spațială chineză Chang’e 5 a adus pe Pământ aproximativ două kilograme de material lunar după o misiune care a durat aproximativ două zile pe suprafața lunii.
Chang’e 5 a aselenizat pe data de 1 decembrie și a decolat pe data de 3 decembrie. Timpul petrecut de nava spațială pe Lună a fost scurt, deoarece aceasta se alimentează cu energie solară și nu a fost construită pentru a supraviețui nopților lunare, în cadrul cărora se pot atinge temperaturi de până la -173 °C. O zi pe Lună este echivalentă cu aproximativ 14 zile de pe Pământ.
„În calitate de om de știință, această misiune este doar foarte inspirantă și mă face să respir ușurată pentru că ne întoarcem la suprafața lunii pentru a colecta probe pentru prima dată după aproape 50 de ani”, a declarat Jessica Barnes din cadrul Universității din Arizona. Ultima misiune ce a avut ca scop colectarea de mostre de pe Lună a fost efectuată de către sonda sovietică Luna 24, în anul 1976.
După ce au fost colectate cele două eșantioane, unul de la suprafață și altul de la o adâncime de aproximativ doi metri, acestea au fost încărcate în modulul lunar, care, apoi, a fost lansat înapoi către orbitatorul misiunii. Această reuniune a reprezentat o premieră istorică: cele două nave spațiale robotizate au efectuat pentru prima dată o andocare complet automatizată în afara orbitei Pământului.
Capsula care conține probele a fost transferată pe nava spațială de întoarcere, care a părăsit orbita lunii și s-a îndreptat spre Pământ. Pe măsură ce Chang’e 5 s-a apropiat de Pământ, aceasta a eliberat capsula, care a intrat în atmosferă. Capsula și-a micșorat viteza de intrare cu ajutorul unui set de parașute.
În cele din urmă, capsula a aterizat în Mongolia. O parte din praful lunar va fi stocat în cadrul Universității Hunan din Changsha, China, în timp ce restul va fi distribuit cercetătorilor pentru analiză.
Una dintre cele mai importante analize pe care cercetătorii le vor efectua este determinarea vechimii rocilor și a modului în care acestea au fost afectate de mediul spațial de-a lungul timpului. „Noi credem că zona pe care a aterizat Chang’e 5 reprezintă una dintre cele mai tinere care a prezentat fluxuri de lavă. Dacă putem determina mai exact vechimea acelei zone, atunci putem pune constrângeri mult mai mari asupra vechimii suprafețelor din sistemul nostru solar”, a declarat Barnes.
