Potrivit unui sondaj, realizat de Brookings Institution, majoritatea orașelor americane importante care s-au angajat în combaterea încălzirii globale, cu promisiuni în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, nu îndeplinesc obiectivele sau nici măcar nu au început să ia măsuri în acest sens.
În cadrul raportului denumit „Promisiuni și progrese” au fost analizate politica și acțiunile climatice luate în cazul celor mai populate 100 de orașe ale SUA. În urma acestuia s-a constatat faptul că două treimi dintre aceste orașe și-au luat angajamente în ceea ce privește scăderea emisiilor.
Respingerea acordului climatic de la Paris de către președintele Donald Trump, după ce acesta a preluat funcția, a declanșat un răspuns puternic la nivel local. Primarii s-au alăturat guvernatorilor, liderilor de afaceri și cadrelor universitare și au pornit o petiție denumită „Suntem încă implicați” pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor cu privire la reducerea emisiilor conform Acordului de la Paris din 2015. Până în prezent, petiția a adunat 3800 de semnături.
Conform raportului, „În cel mai bun caz, acțiunile liderilor orașelor ar putea ajuta în atenuarea poluării, în special având în vedere deciziile luate de administrația Trump, inclusiv cea de respingere a Acordului de la Paris.”
Cu toate acestea, în cadrul analizei Brookings s-a constatat faptul că acțiunile întreprinse de orașe nu se potrivesc cu promisiunile lor cu privire la schimbările climatice.
În ultimul deceniu, dintre cele mai mari 100 de orașe, doar 45 dintre acestea au stabilit obiective specifice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și au consemnat nivelurile de emisii în orașe pentru a arăta că a existat un progres.
Încă 22 de orașe și-au luat angajamente generale cu privire la abordarea problemei emisiilor. Totuși, analiza Brookings a constatat faptul că acestea nu și-au stabilit obiective în ceea ce privește emisiile și nici nu au monitorizat nivelurile actuale de emisii.
„Jumătate dintre orașe nu au nicio inițiativă”, a declarat David Victor, co-președintele Inițiativei Brookings pentru energie și climă.
Dintre cele 45 de orașe angajate total în campanie, două treimi rămân în urmă cu obiectivele de emisii stabilite. „În medie, toate orașele din raport trebuie să-și reducă emisiile anuale cu 64% până în anul 2050 pentru a-și atinge obiectivele respective.”
Mark Muro, membru principal al Programului de politici metropolitane de la Brookings, a declarat că există unele eforturi locale încurajatoare, inclusiv în San Diego, Richmond, Virginia, Greensboro, Carolina de Nord și Cincinnati. Mai multe orașe din California, inclusiv Oakland, San Francisco și Riverside au cele mai mari progrese climatice, acestea prezentând o reducere procentuală a emisiilor.
Los Angeles este orașul care prezintă cea mai mare reducere a emisiilor de carbon. Această realizare se datorează în mare parte Departamentului de Apă și Energie din Los Angeles, care a contribuit la accelerarea acțiunilor privind închiderea centralelor electrice pe cărbune. Emisiile de gaze cu efect de seră din Los Angeles, evaluate la 54 de milioane de tone în anul 1990, au scăzut la 29 de milioane de tone în anul 2013.
Impactul noului coronavirus
Cu toate astea, obstacolele cu care se confruntă primarii în cadrul campaniei climatice au fost evidente chiar înainte ca noul coronavirus să împingă economia națiunii într-o recesiune dramatică.
Rezultatele sondajului Brookings indică provocările cu care se confruntă orașele ale căror angajamente climatice diferă de politicile de la nivel de stat. O altă provocare pentru orașe o reprezintă limitele în care acestea își desfășoară activitatea. Guvernele orașelor nu pot controla tot ceea ce se întâmplă în interiorul granițelor lor.
De exemplu, când Pittsburgh a monitorizat emisiile de gaze cu efect de seră în 2013, a estimat un total anual de 4,8 milioane de tone de gaze cu efect de seră eliberate la nivelul orașului. Emisiile din operațiunile aflate direct sub controlul primăriei au ajuns la doar o valoare de doar 115.069 tone. Guvernul orașului planifică mai multe reduceri, parțial, prin cumpărarea de camioane de gunoi care funcționează cu gaze naturale ce prezintă emisii mai mici. De asemenea, primăria colaborează cu Duquesne Light Co. pentru a monta încă 16 stații de încărcare pentru vehicule electrice în parcările orașului.
Acestea sunt schimbări minore într-un oraș cu aproape 694.000 de vehicule înmatriculate. Majoritatea dintre acestea acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă care contribuie la poluarea cu dioxid de carbon.
În acest caz, orașul trebuie să valorifice politica acolo unde aceasta poate avea cel mai mare impact, a declarat pentru E&E News Grant Ervin, ofițer șef din Pittsburgh. „Există o altă parte a muncii noastre, care se referă la dezvoltarea unei strategii de utilizare a terenului orașului Pittsburgh. Aceasta se referă utilizarea terenului într-un mod cât mai eficient pentru a reducere emisiile de carbon prin reducerea distanțelor parcurse de vehicule.”
Boston se numără printre marile orașe cu angajamente climatice. Acesta s-a alăturat Angajamentului de Reducere a Schimbărilor Climatice Metro Mayors în anul 2016 și are ca scop atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050.
În anul 2019, Boston Green Ribbon Commission a emis un plan pentru atingerea obiectivului până la mijlocul secolului. Conform acestuia, „Este nevoie de o rețea electrică alimentată prin intermediul surselor regenerabile de energie și de o reducere pe scară largă a utilizării petrolului și a gazului natural pentru transport, încălzirea spațiilor și apa caldă.”
Planul din Boston arată că orașul are nevoie de o majorare a transportului public care să ducă la înlocuirea mașinilor personale. Mai mult, mașinile personale vor trebui să fie fie electrice, fie alimentate folosind o altă sursă de energie fără emisii de carbon. Asta înseamnă că succesul Bostonului ar putea depinde de eforturile în ceea ce privește construcția de instalații eoliene pe coasta atlantică.
O provocare majoră pentru orașul Boston o reprezintă clădirile care sunt responsabile pentru două treimi din emisiile de carbon ale orașului. Aceasta include electricitatea pe care o folosesc și petrolul și gazele naturale utilizate pentru căldură și apă caldă.
Anual, între 2000 și 3000 de clădiri vor necesita o renovare majoră pentru a instala sisteme electrice de încălzire și pentru apă caldă, împreună cu îmbunătățiri ale izolației ferestrelor, pereților și acoperișurilor. Autorii raportului efectuat pentru Boston au declarat că realizarea acestor obiective necesită o forță de muncă majoră și experimentată, care nu există în prezent.
„Vor fi necesare noi forme de finanțare ale proiectelor pentru a furniza capitalul inițial necesar pentru modernizarea profundă și pentru a permite proprietarilor de clădiri să realizeze economii viitoare în ceea ce privește costurile energetice, îmbunătățirile în ceea ce privește sănătatea și un confort mai mare”, au adăugat autorii.
Astfel de soluții vor trebui să provină nu numai din stimulente federale, ci și din experimentări la nivel local și de stat, a declarat Victor de la Brookings.
„Una dintre marile priorități este să ne asigurăm că există inițiative în acest sens”, a adăugat Victor.
