Printr-un studiu, realizat de cercetătorii din cadrul Universității din Maryland și Institutului de Geofizică din ETH Zürich, s-a descoperit că planeta Venus găzduiește cel puțin 37 de structuri vulcanice active. Este prima dovadă că interiorul acestei planetei este încă activ, din punct de vedere geologic.
Prin studiile anterioare au fost găsit dovezi ale unui interior cald și a unor structuri asemănătoare inelelor cunoscute sub numele de „coronae”, care se formează atunci când diferite părți de material fierbinte, aflate adânc în interiorul planetei, se ridică prin stratul de mantă și se crustează într-o manieră similară cu modul în care formează penele de manta în Insulele vulcanice din Hawaii.
Cercetătorii au crezut că acestea sunt semne ale unei activități străvechi. Planeta s-a răcit suficient pentru a încetini activitatea geologică în interior și a întărit crusta atât de mult, încât orice material cald din interior nu a putut fi străpuns.
În noul studiu, cercetătorii au creat modele ale activității termice de sub suprafața lui Venus pentru a realiza simulări 3D de înaltă rezoluție, de formare a „coronaelor”. Ulterior, le-au folosit pentru a identifica caracteristici care sunt prezente doar în „coronae” active recent și au căutat structuri similare pe suprafața lui Venus.
„Este prima dată când suntem capabili să punctăm structuri specifice și să spunem: Uite, acesta nu este un vulcan antic, ci unul care este activ astăzi, adormit poate, dar nu este mort ”, a declarat Laurent Montési, profesor de geologie în cadrul Universității din Maryland.
„Acest studiu schimbă în mod semnificativ modul de a privi planeta Venus, de la una în cea mai mare parte este inactivă, la una a cărui interior este încă înfiorător și poate avea mulți vulcani activi.”
„Coronaele” active de pe Venus sunt grupate împreună în locații apropiate, ceea ce arată zonele în care planeta este cea mai activă. Acest lucru poate ajuta la identificarea zonelor-țintă, în care ar trebui să fie plasate instrumente geologice în viitoarele misiuni pe Venus, cum ar fi EnVision-ul Europei, care urmează să fie lansat în 2032.
