Parlamentul Franței a decis că multe culturi comune sunt ilegale, deoarece acestea sunt modificate genetic, însă, aplicarea acestei legi va fi aproape imposibilă.
Culturile produse și comercializate în Franța în ultimii ani ar putea să devină, în curând, ilegale. Fermierii nu le vor mai putea planta, iar magazinele nu vor mai avea voie să le comercializeze.
Cel puțin, așa ar trebui să se întâmple anul acesta. Din cauză că ar putea fi practic imposibil de știut ce culturi modificate genetic sunt interzise, este greu de spus cum va arăta situația în viitor.
„Cred că această decizie va avea un impact semnificativ asupra industriei agricole din Franța”, a declarat biologul Johnathan Napier pentru Rothamsted Research, Marea Britanie. Acest lucru îi va afecta și pe ceilalți, deoarece Franța este cel mai mare exportator de semințe din lume.
Această decizie a fost luată în data de 7 februarie de către Consiliul de Stat al Franței. Aceasta impune ca plantele create prin mutageneză, respectiv procesul prin care se induc mutațiile genetice, ar trebui să se supună acelorași reguli care prevăd modificarea genetică a organismelor, din cadrul legilor Uniunii Europene.
Cu toate că modificările genelor pot fi similare, convențional, s-a decis faptul că acestea sunt foarte diferite. Organismele suferă mutații constant din cauza replicării greșite ale ADN-ului, atunci când se produc celule noi sau când acestea au suferit daune. Varietatea genetică, de asemenea, poate apărea atunci când diferite specii se combină, producând semințe hibride.
Selectând anumite proprietăți, ale diverselor plante, fermierii, de-a lungul timpului, au reușit să evolueze speciile primare, rezultând plantele din prezent. Spre exemplu, bananele actuale, nu seamănă deloc cu varianta lor primară.
Încă din anii 1950, fermierii au început să intervină. Au expus semințele la substanțe chimice sau radiații, sperând la o posibilă mutație favorabilă. Acest proces de creare se numește mutație aleatoare și este folosită pentru a crea mii de tipuri de plante, pe care le utilizăm și astăzi.
În anii 1980, fermierii au reușit să evolueze. Aceștia au început să cultiveplante cu proprietăți noi, cum ar fi rezistivitatea la erbicide. Din cauza faptului că aceste gene adesea provin de la alte organisme, cum ar fi bacteriile, s-a observat că aceste culturi, formate prin modificări genetice, au arătat unele diferențe față de cele create prin mutații.
Fermierii au cultivat plante modificate genetic, astfel încat a apărut o varietate de plante, pe care le consumăm zilnic.
Publicul se îngrijorează în urma deciziei luate de numeroase țări în vederea reglementării organismelor modificate genetic. În anul 2001, o directivă a Uniunii Europene definea noțiunea de organism modificat genetic ca fiind „o anomalie apărută nenatural în materialul genetic”.
Conform deciziei luate, plantele modificate genetic trebuie să fie supuse unor teste mult mai stricte, comparativ cu alte categorii de plante, înainte să fie aprobate. Majoritatea produselor obținute din aceste plante trebuie să fie etichetate.
(c) Piere Bonbon/Alamy
Brutăriile ar putea să înceteze vânzarea produselor de panificație obținute din anumite soiuri de grâu.
Între timp, fermierii au descoperit noi tehnici, prin care adaugă plantei noi gene și estompează mutațiile aleatoare. Spre exemplu, dacă știm ce tip de gene avem nevoie să fie modificate, putem să supunem țesutul acesteia unei mutații și să-l secționăm în mii de celule pentru a găsi celulele cu mutațiile dorite. Este o metodă care necesită multă muncă, dar mult mai rapidă decât să așteptăm să se dezvolte mii de plante.
Utilizând noile metode de creștere, companiile au început să producă culturi cu aceleași trăsături, precum cele modificate genetic. Companiile au reușit să creeze culturi cu o rezistivitate la erbicide sporită, fără ca acestea să fi fost supuse modificărilor. Aproximativ o treime din floarea-soarelui din Franța este rezistentă la erbicide.
În anul 2015, în Franța, opt organizații care se opuneau modificărilor genetice au cerut guvernului să interzică aceste culturi rezistente la erbicide. Când cererea a fost refuzată, aceste organizații au apelat la Consiliul de Stat din Franța, declarând că aceste culturi ar trebui să se supună legii Uniunii Europene.
Cazul a fost sesizat la Curtea Europeană de Justiție, care, în anul 2018, a hotărât că toate organismele obținute prin mutații ar trebui să se supună legii, sub directiva din anul 2001.
În februarie, Consiliul de Stat din Franța i-a ordonat guvernului să retragă dreptul anumitor soiuri de plante.
„Guvernul Francez este obligat prin lege să implementeze decizia luată de către Consiuliul de Stat”, a spus Guy Kastler, unul din membrii fondatori al Confederației Fermierilor.
Înca nu se știe exact ce tip de plante vor fi retrase, iar guvernul francez nu oferă un răspuns în acest sens.
O gamă largă de opțiuni
Kastler afirmă că decizia se aplică doar unor „întâmplătoare mutații in vitro”, aceasta reprezentând o mutație a celulelor și nu o procedură „in vivo” pe întreaga plantă, iar singurul exemplu pe care-l cunoaște este cel al culturilor rezistente la erbicide.
Petra Jorasch de la Euroseed, o organizație non-profit care reprezintă oamenii care produc și vând semințe în Europa, nu este de acord. Petra consideră că această lege nu ar trebui să se aplice doar mutațiilor in vitro, ci ar trebui să cuprindă toate gamele de semințe care au apărut după anul 2001. Ea afirmă că nu există diferențe vizibile între procedurile „in vivo” și „mutațiile in vitro”.
În teorie, nu ar fi doar ilegal pentru fermieri să cultive aceste culturile, dar ar putea fi ilegală, de asemenea, comercializarea acestor semințe în Franța, chiar dacă ele au fost cultivate în altă zonă din Uniunea Europeană sau din afara acesteia. Încă nu este clar dacă Franța poate să aplice directiva.
Implementarea acestei reguli are ca rezultat identificarea soiurilor care au fost create prin metode necunoscute. Problema cu această lege o reprezintă plantele nemodificate genetic, cu o proveniență neștiută.
Chiar dacă aceste tipuri de plante ar fi identificate, nu există însă nicio modalitate pentru a identifica dacă produsele aduse din import fac parte din aceste culturi modificate. Dacă magazinele din Franța nu vor mai comercializa aceste produse, ele vor încălca legile Uniunii Europene. „Ar încălca tratatele Uniunii Europene privind libera circulație a mărfurilor”, spune Wasmer.
Problema a fost sesizată la Înaltul Consiliu francez pentru biotehnologie, o grupare independentă care trebuie să sfătuiască guvernul francez până în luna august, în acest sens. După aceasta, guvernul are timp până în luna noiembrie în vederea implementării deciziei.
S-a creat o confuzie cu privire la eliminarea soiurilor din lista națională a Franței. Plantele nemodificate genetic aprobate într-un stat se vor adăuga automat la lista comună a Uniunii Europene. Dacă în Franța legea va fi aprobată, nu se știe dacă și celelalte țări membre vor mai putea să le cultive.
O modalitate de rezolvare o reprezintă schimbarea directivei organismelor motificate genetic, lucru care a fost recomandat de mulți cercetători. În noiembrie 2019, comitetele europene responsabile pentru biosiguranță s-au adresat Comisiei Europene spunând că, de obicei, nu există o modalitate concretă prin care secvența ADN ne arată cum a fost creat acel organism.
Wasmer crede că vom avea nevoie de cel puțin cinci ani la dispozitie pentru a schimba această directivă. Între timp, se așteaptă ca organizațiile care se opun modificărilor genetice în Uniunea Europeană să mai semnaleze cazuri similare în tribunale, însemând o probabilitate crescută ca și alte țări să se confrunte cu această problemă, precum Franța.
