Spre deosebire de „Frankenstein”, cuvântul „robot” a reușit să scape de originile sale de științifico-fantastic, pe măsură ce a fost adoptat în limba română.
La Praga, în 1920, au apărut primii „roboți” din istorie, în paginile piesei de teatru „R.U.R”, scrisă în acel an de genialul scriitor cehoslovac, Karel Čapek. Inițialele sunt explicate în subtitlul ,,Robotii Universali ai lui Rossum”, acesta fiind numele companiei, care se ocupa cu o afacere dedicată creării oamenilor artificiali.
Roboții sunt proiectați pentru a efectua toate lucrările și atribuțiile pe care oamenii nu ar putea să le facă, lăsând loc omenirii să se dedice altor lucruri. „Veți fi liberi și puternici, nu veți avea nicio altă sarcină, nicio altă muncă, nicio altă grijă, decât să vă perfecționați propria ființă…”, citat din paginile piesei de teatru „R.U.R”, prin care este sugerată ideea că roboții vor fi produși în masă și vânduți către întreaga lume.
Au avut loc diverse revolte create de către șomeri, care puteau fi ușor înlocuiți de către roboți, acestea luând sfârșit în momentul în care s-a decis începerea înarmării roboților, pentru apărare.
Dar utopia nu durează mult. Într-un scenariu care poate nu i-ar surprinde pe fanii Blade Runner, Westworld, Terminator, roboții creați au capacități fizice și intelectuale superioare oamenilor, aceștia fiind capabili să se revolte împotriva creatorilor lor și să ucidă pe toată lumea de pe planetă.
,,Produsul creierului uman a scăpat de sub controlul mâinilor acestora”, a rezumat Čapek, fiind dornic să sublinieze comedia acestei afirmații.
Spectacolul a avut loc pentru prima dată în Praga, în luna ianuarie 1921.Piesa de teatru R.U.R a avut un succes atât de mare, încât, la un an diferență, a apărut adaptarea acesteia în limba engleză, jucată în sala de teatru Broadway din Manhattan, New York. Până în anul 1923, piesa era tradusă în treizeci de limbi, iar noul cuvânt devenea obișnuit și în cultura noastră.
„Lasă-mă să fiu robot timp de două ore pe zi”, a glumit George Bernard Shaw, în 1923, lăsându-și mintea să se rătăcească creativ. „Dar, restul zilei, lasă-mă să fiu Bernard Shaw”, continuă el.
Până la sfârșitul anului 1930, noțiunea de „robot“ a fost folosită, în mod obișnuit, ca o prescurtare pentru ceea ce exprimă „o mașină capabilă să desfășoare o serie complexă de acțiuni, în mod automat”.
Desigur, Čapek nu a fost primul care s-a gândit la crearea vieții artificiale. Ca în majoritatea cazurilor, grecii antici i-au întrecut pe toți, primele dispozitive automate, apărând în poveștile lui Hefeste, fierarul divin.
Mai aproape, din punct de vedere geografic de Čapek se află povestea Golem Of Praga din secolul al XVI- lea, fiind cea mai cunoscută legendă din orașul său natal. Aceasta este o altă fabulă, în care creația scapă catastrofal de sub controlul creatorului său. Dar, deși a fost la curent cu povestea lui Golem, Čapek a insistat că nu a fost niciodată o inspirație conștientă pentru opera sa R.U.R.
O influență mai puternică a reprezentat-o opera Frankenstein a lui Mary Shelley. Cuvântul „Frankenstein”, invocat ca o prescurtare în orice discuție despre pericolele oamenilor de știință, de necontrolat, poartă întotdeauna ecoul sursei poveștii sale.
În schimb, noțiunea de „robot” s-a depărtat de mult timp de originea sa, până în punctul în care, puțini știu de unde provine. Karel Čapek l-a menționat de multe ori pe fratele său, Josef, care era artist, ca adevărat inițiator al termenului.
În timp ce scria piesa, Karel i-a numit pe oamenii săi artificiali „muncitori”, dar a fost nemulțumit, apelând la Josef pentru sfaturi. Sugestia lui Josef a provenit de la cuvântul ceh „robota”, care se referea la un sistem de muncă forțată, în baza căruia oamenii erau obligați să lucreze pământul feudal, fiind o formă de sclavie țărănească, desființată în 1848.
Precum în cazul operei științifico-fantastică The Machine Stops a lui EM Forster, povestea scurtă din 1909, care prezice atât epoca internetului, cât și prăbușirea sa, însă, odată cu trecerea timpului, piesa de teatru R.U.R s-a dovedit a fi mai aproape de adevăr.
„Nu va mai fi sărăcie. Da, oamenii vor rămâne fără muncă, dar până atunci nu va mai rămâne niciun lucru de făcut. Totul se va realiza prin intermediul mașinilor vii”, acestea fiind proclamările proprietarilor de fabrici, care susțin că munca lor va aduce beneficii umanității.
Cu toate acestea, Čapek nu a încercat să prezică viitorul, ci a scris despre propriile sale vremuri. El a început să creeze opera R.U.R în momentul în care un optimism neîncrezător, cu privire la un viitor mai bun, adus de avansul tehnologic, a fost spulberat de experiența Primului Război Mondial, în care evoluțiile științifice au permis un fel de sacrificare nevăzută anterior. Între timp, clasa de „roboți” din Rusia tocmai înscenase o revoluție proprie.
Urmărind ascensiunea regimurilor totalitare în Europa, în anii 1930, Čapek a devenit cunoscut ca fiind unul dintre principalii comentatori antifasciști ai acelei perioade. Scrisul, ideile, stilul și atitudinea pieselor sale, poveștile și criticile sale, au ajuns în atenția naziștilor, care l-au numit „dușmanul public numărul doi” din Cehoslovacia.
Când au invadat țara în 1938, poliția secretă oficială a Germaniei naziste, prin Gestapo, l-a căutat, fără să știe că a murit cu câteva luni în urmă, de pneumonie, la vârsta de 48 de ani. Într-un final, l-au găsit pe Josef Čapek, adevăratul inițiator al cuvântului „robot”, care a murit în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, în 1945.
Dar, o parte din el a devenit nemuritoare. Cuvântul „robot” este unul dintre foarte puținele cuvinte cehe, care au intrat în lexicul nostru global. Asemenea acestuia este cuvântul „pistol”, care are o altă poveste. Acesta este un cuvânt mic, dar are origini istorice complexe.
