În jurul anului 1760, afaceriștii britanici au deschis drumul a ceea ce era atunci considerată o inovație revoluționară: fabricile. Însă, în spatele industrializării se afla cărbunele, combustibilul pentru cuptoare, pompe și motoare.
Pe măsură ce noile practici de producție s-au propagat în Europa, în timpul secolului al XIX-lea, produsele poluante rezultate în urma arderii cărbunelui s-au răspândit și mai departe, în cele din urmă ajungând pe vârfurile celui mai înalt lanț muntos de pe Pământ.
În urma analizării unor probe extrase din ghețarul Dasuopu din Himalaya, care datează din timpul revoluției industriale, s-au descoperit resturi de metale precum fier, plumb și uraniu în cantități neobișnuit de ridicate. O echipă de cercetători care a analizat probele de gheață consideră că prezența acestor metale indică faptul că produsele secundare rezultate în urma arderii cărbunelui în zonele aflate la o distanță mai mare de 10.000 kilometri de Himalaya în perioada revoluției industriale, s-au răspândit până în această locație, aflată la aproape 7.000 de metri deasupra nivelului mării.
Funinginea din munți
Descoperirile publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, conturează temporar efectele antropice asupra mediului înconjurător. „Pentru a evalua nivelurile actuale de contaminare și poluare, este important să știm momentul în care umanitatea a început să manifeste un impact negativ, pe scară largă, pe Pământ”, scrie coautorul studiului, Paolo Gabrielli, cercetător în cadrul Universitîții de Stat din Ohio.
Gheața prelevată din ghețarul Dasuopu este una dintre numeroasele probe care ar putea oferi informații cu privire la efectul industrializării. De exemplu, în Groenlanda au fost descoperite rămășițe de plumb, care datează din perioada romană. Mineritul, topirea și arderea minereurilor eliberează produse secundare în aer și în apă, care sunt transportate prin intermediul vântului, departe de fabrici. Aceste produse se pot depune în zăpadă.
În locuri precum Alpi sau Himalaya, straturile de zăpadă se topesc și îngheață an de an, lăsând straturi cronologice în gheață. Cu ajutorul forării, cercetătorii pot extrage o coloană de gheață, cu care pot determina ionii metalici prezenți, în fiecare an.
Nucleul ghețarului Dasuopu este proba de gheață aflată la cea mai mare altitudine pe care au prelevat-o vreodată cercetătorii. În general, cu cât este mai mare altitudinea, cu atât este mai puțin probabil ca gheața să fie contaminată de produșii fabricilor moderne din apropiere, această problemă fiind frecventă, însă, în cazul probelor de gheață aflate la o altitudine mai mică. „Gheața extrasă de la altitudini foarte mari poate fi, de fapt, mai utilă pentru a înțelege procesele atmosferice continentale și emisferice”, declară Gabrielli.
Gabrielli și echipa sa au analizat o probă de gheață cu lungimea de 144 de metri, datând din perioada 1499-1992. În ceea ce privește analiza chimică au rezultat 23 de metale diferite la nivel de urme. Începând cu sfârșitul anilor 1700, echipa a descoperit niveluri mai ridicate decât cele normale ale unor elemente precum cadmiu, nichel și bismut. Aceste elemente apar în funinginea obținută în urma arderii cărbunelui.
Începând cu aproximativ cu același an, prin analiza înregistrărilor s-a arătat că cea mai mare parte a cărbunelui folosit în lume provenea din Europa de Vest, spune Gabrielli. De asemenea, echipa consideră că o parte din zincul care apare în gheață provine în urma arderii pădurilor din Europa, care poate fi legată de nevoia extinderii infrastructurii.
Deoarece analiza lor se bazează pe compararea eșantioanelor cu înregistrările istorice existente, cercetătorii spun că nu pot exclude alte procese industriale nedocumentate care ar fi putut contribui la depunerile de metale.
Aceste depozite nu au efecte toxice. Totuși, dacă acestea ar fi eliberate din gheață, metalele grele s-ar putea acumula în plante și animale, un proces care, în cele din urmă, ar putea dăuna ecosistemului. Pentru a afla aceste lucruri sunt necesare mai multe cercetări, spune Gabrielli.
Însă, prezența produselor rezultate în urma arderii cărbunelui în zăpada celui mai înalt lanț muntos de pe Pământ ridică un semnal de alarmă care sugerează că poluarea mediului nu are loc numai în locurile unde este produsă, putând să se extindă cu ușurință.
