Oamenii de știință din cadrul Universității Queen Mary din Londra au demonstrat pentru prima dată faptul că ADN-ul poate fi preluat din aer. Descoperirea ar putea oferi noi tehnici pentru specialiștii din domeniul criminalistic, antropologic și ar putea ajuta la înțelegerea transmiterii pe cale aeriană a anumitor bolilor, precum COVID-19.
Echipa de cercetare a analizat dacă ADN-ul din mediul înconjurător (eDNA) ar putea fi colectat din probe de aer și utilizat pentru a identifica speciile de animale. Până în prezent, majoritatea studiilor similare s-au concentrat pe colectarea eDNA din probe de apă.
În cadrul studiului de verificare a conceptului, publicat în jurnalul PeerJ, s-a constatat faptul că probele de ADN colectate din aer ar putea detecta cu succes ADN-ul unui șobolan cârtiță golaș, precum și ADN-ul uman.
Inițial, cercetătorii au prelevat probe de aer dintr-o cameră unde locuiau șobolani cârtiță golași și au utilizat tehnicile existente pentru a verifica secvențele de ADN din aerul eșantionat.
Prin intermediul acestei abordări, echipa de cercetare a arătat faptul că eșantionarea ADN-ului aerian ar putea detecta cu succes ADN-ul de șobolan cârtiță golaș, prezent în cameră. De asemenea, aceștia au identificat în probele de aer și ADN uman, acest lucru sugerând o eventuală utilizare a acestei tehnici pentru aplicațiile criminalistice.
„Acestea sunt primele dovezi ce demonstrează faptul că ADN-ul animalelor poate fi colectat din aer și care oferă oportunități suplimentare pentru investigarea comunităților de animale din medii greu accesibile, precum peșteri și vizuini”, a declarat dr. Elizabeth Clare, lector în cadrul Universității Queen Mary din Londra și autorul principal al studiului.
„Inițial, am vrut să verificăm dacă această abordare poate fi utilizată în cadrul unor evaluări ecologice, dar în cele din urmă, această încercare s-a dovedit a fi cu mult peste așteptările noastre. Această tehnică ajungând să aibă potențiale aplicații în criminalistică, antropologie și chiar medicină. De exemplu, această tehnică ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine transmiterea pe cale aeriană a bolilor, precum COVID-19.
Reprezentanții universității au menționat faptul că, echipa de cercetare lucrează cu parteneri din industrie, inclusiv compania NatureMetrics, pentru a identifica și alte metode de aplicare ale tehnicii.
„În prezent, ghidurile de distanțare socială se bazează pe fizică și diferite estimări privind transmiterea virusului, însă prin intermediul acestei tehnici am putea să eșantionăm aerul și să colectăm dovezi din lumea reală pentru a susține astfel de orientări”, a declarat Clare.
