Unde sunt toți roboții inteligenți? În ciuda progreselor remarcabile din ultima vreme, realizate în domeniul inteligenței artificiale (IA), dezvoltările privind roboții autonomi care ne răspund la fiecare apel sunt încă departe. Pentru a face acest salt, vom avea nevoie de o revoluție în domeniul IA, iar cercetătorii sunt de părere că insectele vor fi în centrul acesteia.
Ideile mărețe din domeniul IA par să apară în mod treptat. Primul val a fost reprezentat de crearea unei mașini inteligente, care implica scrierea unor reguli suficiente pentru ca roboții să le urmeze. Majoritatea oamenilor au crezut în această abordare între anii 1950-1960, însă limitările sale au devenit curând evidente, deoarece orice situație care nu poate fi ușor defalcată în reguli de bază, nu este una tocmai accesibilă.
Un al doilea val a apărut în anii 2000, când o tehnică de învățare, denumită „deep learning”, a luat avânt. În loc să respecte anumite reguli pentru a finaliza sarcini specifice, aceste sisteme urmăreau reguli pentru a învăța cum să îndeplinească sarcini pe cont propriu. Această abordare datează din anul 1980, însă numai în momentul în care au devenit disponibile cantități uriașe de putere de calcul și date, această tehnică a început să funcționeze cu adevărat. Astfel de sisteme imită cortexul vizual, în cazul primatelor, și, astfel, pot efectua o bună simulare a percepției umane, cum ar fi recunoașterea imaginilor. Acest val a făcut posibilă realizarea unor asistenți digitali, precum Amazon Alexa.
Inteligența este, însă, mai mult decât un cortex vizual. Algoritmii realizați în cadrul celui de-al doilea val pot realiza doar o singură sarcină specifică, eșuând complet în realizarea unei diferite sarcini, dar totuși similară. Orice robot decent ar trebui să fie capabil să utilizeze și să folosească ceea ce știa deja, pentru a aborda situații necunoscute și alte modalități de lucru.
Al treilea val nu a fost încă stabilit, însă cercetătorii consideră faptul că natura poate oferi ultima piesă lipsă a acestui puzzle.
Albinele sunt extraordinar de pricepute la navigarea în mediul lor, pot reacționa cu ușurință la situații noi și neobișnuite și prezintă o gamă largă de comportamente diferite. În acest sens, albinele realizează toate aceste acțiuni, dispunând de aproximativ un milion de neuroni în creierele lor mici. Prin comparație, această tehnică a IA, „deep learning”, poate necesita sute de mii sau chiar milioane de „neuroni” pentru a efectua o singură sarcină.
Cercetătorii susțin faptul că mai sunt multe de învățat despre creierele primatelor, dar, în cazul insectelor, sunt cu un pas mai aproape de a putea recrea creierele acestora, prin intermediul unor software-uri specializate. Aceștia au lucrat intens la replicarea creierului albinelor, utilizând ca și material de bază siliconul.
„Până în prezent am creat o parte a sistemului vizual, a centrelor de navigație și memorie. Acest lucru ne-a permis să realizăm o dronă, complet autonomă, echipată cu un cip de bord integrat, prin intermediul căruia este direcționată aceasta pentru a evita obstacolele din timpul zborului. Algoritmii pe care îi proiectăm sunt extrem de eficienți, astfel încât să utilizăm aproximativ 1% din puterea calculatorului de „deep learning”, în timp ce rulează de peste 100 de ori mai repede.”
Pașii următori pentru această abordare constau în implementarea mai multor capacități, precum sunt în creierele albinelor, prin intermediul siliconului, precum și testarea dronelor în exteriorul laboratorului.
Sistemele de acest tip, în cadrul cărora circuitele electronice au fost proiectate pe baza neuronilor organismelor din natură, ar trebui să ofere algoritmi extrem de eficienți și robuști pentru navigarea în lumea reală. De asemenea, roboții care le utilizează ar beneficia de sute de milioane de ani de evoluție. Următorul val al progresului IA poate fi mai aproape decât ne-am fi așteptat.
