Experimentele efectuate în laborator arată faptul că atât drojdia, cât și bacteria E.coli supraviețuiesc și se reproduc în atmosfere bogate în hidrogen.
Experimentele efectuate în laborator arată faptul că microbii pot trăi și se pot dezvolta într-o atmosferă cu hidrogen pur. Constatarea ar putea lărgi gama de medii în care astronomii caută semne de viață extraterestră.
„Încercăm să arătam oamenilor ce ar putea însemna o planetă locuibilă”, susține astronomul din domeniul exoplanetar, SaraSeager, din cadrul Institutului Tehnologic Massachusetts. „Pare că în acest mod, ne sporim șansele de a găsi viață și în altă parte.”
Seager, în colaborare cu colegii ei, a pus atât drojdie, cât și E.coli, ambele fiind considerate organisme unicelular, în sticle mici, împreună cu o serie de nutrienți. Cercetătorii au extras aerul, depozitându-l în șase sticle, iar ulterior, l-au înlocuit cu gaz pur de hidrogen, de heliu, și, respectiv, cu un amestec ce conținea 80% azot și 20% dioxid de carbon. Unul dintre seturile finale de sticle a rămas la forma inițială.
O data la câteva ore, cercetătorii au scos o parte dintre microbi cu ajutorul unui ac hipodermic pentru a număra câți dintre aceștia se mai aflau încă în viață. Astfel, conform rapoartelor acestora din jurnalulNatureAstronomy, se pare că microbii s-au reprodus în fiecare atmosferă testată, înflorind cel mai mult în aerul obișnuit.
Pe lângă acestea, bacteria E.coli a emis, în mod special, mai multe gaze care sunt deja considerate biosemnături potențiale sau semne posibile de viață, în cazul în care se găsesc în atmosfera anumitor plante. Acestea cuprind inclusiv amoniac, metanol și oxid nitric.
„E.coli reprezintă un organism atât de simplu, dar care produce totuși o serie uimitoare de gaze”, relatează astrobiologul GiadaArney, din cadrul Centrului de Zbor Spațial Goddard, NASA, acesta fiind implicat, în mod direct, în cadrul experimentelor. „Știind care sunt gazele care pot fi produse de un mediu ce conține viață, ne permite să demonstrăm că acest lucru poate reprezinta un prim pas necesar pentru a le analiza ca fiind posibile biosemnăturiale unei exoplanete.”
Cu toate acestea, căutarea unei atmosfere bogate în hidrogen nu este suficientă, susține astrobiologul John Baross,din cadrul Universității Washington din Seattle. De asemenea, o planetă ar trebui să conțină echivalentul de nutrienți conținuți într-o sticlă pentru ca organismele să se dezvolte.
Astrobiologii intenționează să caute semne de viață extraterestră, analizând filtrarea luminii stelelor, prin intermediul atmosferei exoplanetelor. Dacă viața de pe suprafața unei planete stâncoase emite gaze neobișnuite, viitoarele telescoape, cum ar fi telescopul James WebbSpace, ar putea detecta aceste emisii.
„Încă nu putem spune cu exactitate dacă există planete stâncoase cu atmosfere bogate în hidrogen pur. Pe baza a ceea ce se știe în momentul de față, despre modul în care se formează planetele, atmosferele cu hidrogen pur ar trebui să fie rare”, relatează savantul planetar Daniel Koll, din cadrul Institutului Tehnologic Massachusetts, care însă nu a fost implicat în noul proiect de cercetare.
Deoarece hidrogenul este atât de ușor, o atmosferă ce conține în totalitate hidrogen, ar devenii mult mai densă și s-ar extinde de până la 14 ori mai departe de atmosfera dominată de azotul Pământului. Acest lucru denotă faptul că, mai multă lumină stelară s-ar filtra prin atmosferă, în drumul către telescoape, fapt ce ar facilita analizarea acelor atmosfere pentru biosemnături.
În timp ce rezultatele au confirmat faptul că microbii ar putea trăi și în cazul unei atmosfere bogate în heliu și azot, acestea ar fi mai subțiri, și prin urmare, mai greu de detectat în jurul altor planete.
Seager a menționat faptul că experimentele simple nu ar putea avea un efect surprinzător pentru biologi. La urma urmei, pe Pământ există microbi care trăiesc în medii bogate în hidrogen, cum ar fi nișele din cadrul minelor, undedegradarea calciului poate genera goluri de aer, cu 33%, până la 88% hidrogen.
De asemenea, atât E.coli cât și drojdia pot supraviețui fără oxigen. E.coli poate trăi în intestinele multor animale, iar drojdia este folosită în industria fermentației pentru producerea de bere. Cu toate acestea, din moment ce niciun microb nu este adaptat unui mediu ce conține hidrogen pur, Seager consideră că acest lucru merită testat.
Koll a susținut acest lucru. „Este o demonstrație clară care atestă faptul că, dacă viața pe Pământ poate exista în condiții de atmosferă cu hidrogen, atunci viața extraterestră ar trebui să existe și ea. Nu ar trebui să ne limităm sau să fim prea concentrați pe planeta noastră, ci ar trebui să luăm în calcul faptul că studierea altor planete ar avea drept urmare o serie de descoperiri interesante.”
El mai adaugă faptul că, dacă formele de viață sunt suficient de complexe pentru a avea plămâni, precum și un timbru vocal,locuind în aceste condiții, acestea ar fi voci mai stridente, mai ascuțite.
„Știți efectul pe care îl are inhalarea heliului dintr-un balon, vocea dumneavoastră sunând ca cea a lui Mickey Mouse?”,întreabă acesta. Hidrogenul face posibil același lucru. „Cu siguranță, puteți călători pe o planetă extraterestră, putând respira aerul de acolo, spunând ceva, cu o voce mai ascuțită, după care să vă puneți casca înapoi.”
