Timp de secole, fermierii au arat pământul cu boi și plug. Odată cu evoluția tehnologiei au fost înlocuiți de carierelor de oțel, alimentate cu abur și motorină – și, astfel, a urmat o nouă eră a eficienței agricole.
Mai nou, tehnologia se îndreaptă către un nou orizont agricol, cum ar fi: ferme interioare autonome, care tind către flote de roboți conectați la agro-stupi hiper-eficienți.
Pentru a arunca o privire nouă asupra acestei căi de lucru pentru ferme, să analizăm puțin robotul Iron Ox, poreclit Angus. Locul de muncă al lui Angus în fermă este un depozit din Silicon Valley. Din punct de vedere tehnic, rolul lui este să transporte tăvi de 1.000 de kilograme ce conțin verze, care cresc într-o baie hidroponică perfect echilibrată. Angus se deplasează prin depozitul Iron Ox, în anumite poziții, pentru ca brațele robotice să poată: planta culturi, adăuga substanțe nutritive, transplanta culturi pe măsură ce cresc, recolta și, în cele din urmă, pentru a culege roadele.
Dar Angus nu este cu adevărat „Angus”. Mai degrabă, Angus este doar o singură ramură a unui întreg sistem de senzori robot care sunt controlați de „Creier”. Acesta este un calculator central, care monitorizează întreaga operațiune, de la următoarea mișcare a lui Angus la nivelurile de azot din tava a doua. Face parte din scopul lui Iron Ox, de a construi ferme hiper-eficiente în centrele urbane unde se consumă cea mai mare cantitate de hrană.
Localizând fermele autonome mai aproape de consumatori, acestea au redus deja costurile de carburanți și forța de muncă necesară pentru a obține plantele de la punctul A la punctul B. Dar Iron Ox nu stă prea rău nici pe partea de productivitate. Ferma lor este de aproximativ cinci ori mai productivă decât o fermă tradițională.
Acest lucru se datorează faptului că Iron Ox monitorizează fiecare fațetă a ciclului de creștere. Plantelor li se oferă doar cantitatea potrivită de spațiu, soare (depozitul permite lumină naturală) și substanțe nutritive, pentru ca acestea să crească. Deoarece calculatoarele pot rula 24 de ore din 24, plantele sunt monitorizate în permanență și condițiile sunt ajustate pentru a optimiza creșterea. Cu ajutorul algoritmilor de învățare automată, fiecare cultură suplimentară îmbunătățește capacitatea „Creierului” de a crește următoarea cultură. Desigur, ajută și faptul că Angus nu are nevoie „să mănânce”, să doarmă sau să colecteze un salariu pentru munca sa.
Iron Ox nu este singura întreprindere care duce agricultura autonomă și robotizată în mediul urban. Există acum zeci de start-up-uri care pun la punct viziunea lor asupra agriculturii urbane, iar agricultura interioară trebuie să ajungă o industrie de 40 de miliarde de dolari, într-un deceniu. Unele dintre ele sunt ferme verticale, care au pereții plantelor acoperiți în lumini LED. Fermele acvaponice cresc peștii și legumele într-un sistem circular: excrementele de pește hrănesc plantele, iar plantele filtrează apa pentru pești. Dar chiar și fermele din „școala veche” primesc o mână de la munca robotizată.
În timp ce există o mulțime de vorbe despre vehiculele autonome pe autostrăzi, șirurile sunt nesfârșite. Câmpurile agricole vor juca rolul gazdă la operațiunile de vehicule autonome răspândite.
Deja, giganții precum John Deere, testează plantatoarele, pulverizatoarele și recoltatoarele. Acestea au ca și grafică pentru rutele și intervențiile zilnice, informațiile culese din drone auto-dirijate și de la alți senzori, care zboară pe câmpuri, în timp real. Într-adevăr, tractoarele încă mai sunt prezente în ferme, însă zilele lor pot fi numărate.
