Premiul Nobel pentru fizică din anul 2021 a fost acordat unui grup de 3 cercetători pentru două descoperiri, care reprezintă „contribuții inovatoare la înțelegerea sistemelor fizice complexe”, precum vremea și, pe o scară mai largă, schimbările climatice.
O parte din premiul Nobel a fost acordată lui Syukuro Manabe din cadrul Universității Princeton și lui Klaus Hasselmann din cadrul Institutului de Meteorologie Max Planck din Hamburg, Germania. Aceștia au dezvoltat o serie de modele fizice ale climatului Pământului, care au ajutat la prezicerea, în mod fiabil, a încălzirii globale și au dovedit faptul că acțiunile umane au un impact asupra sistemului climatic.
Cealaltă parte a premiului a fost acordată lui Giorgio Parisi din cadrul Universității Sapienza din Roma, Italia, pentru descoperirile sale cu privire la sistemele haotice, precum modul în care tulburările și fluctuațiile minuscule interacționează între ele, atât la scară atomică, cât și la nivel planetar.
Ambele descoperiri se referă la sisteme haotice care pot fi dificil de descris matematic din cauza numărului enorm de variabile sau a abaterilor mari ale rezultatelor, cauzate de modificări mici ale datelor introduse. „Câștigătorii au contribuit cu toții la obținerea unor informații cu privire la astfel de sisteme și la dezvoltarea lor pe termen lung”, au declarat reprezentanții Comitetului Nobel pentru Fizică.
Thors Hans Hansson, președintele comisiei, a afirmat faptul că, deși cele două premii erau separate, exista o temă comună „care are legătură cu fluctuațiile și sistemele haotice”.
În anii 1960, Manabe a condus dezvoltarea modelelor fizice ale climatului Pământului, investigând în special interacțiunea dintre căldura produsă de Soare și care ajunge pe Pământ și cea care părăsește planeta prin intermediul radiațiilor reflectate. Munca sa a pus bazele dezvoltării modelelor climatice, utilizate ulterior pentru a prezice amploarea schimbărilor climatice în diferite scenarii.
Un deceniu mai târziu, Hasselmann a creat un model bazat pe acea lucrare, care a corelat vremea și clima. Metodele sale au fost folosite pentru a arăta faptul că temperatura ridicată din atmosferă se datorează emisiilor de dioxid de carbon cauzate de către oameni.
Cealaltă jumătate a premiului, acordat lui Parisi, se referă la studiul sticlelor metalice. Aceste materiale neobișnuit sunt realizate din orice aliaj metalic, în cadrul căruia câmpul magnetic al unui element se schimbă constant într-o manieră haotică, precum fierul din aliajele pe bază de cupru. Lucrarea sa cu privire la aceste sisteme complexe a fost utilă în studiul multor alte sisteme, inclusiv vremea și clima.
Parisi a declarat faptul că, înainte de summit-ul COP26, care va avea loc în luna noiembrie 2021, era clar că națiunile trebuie să lucreze într-un „ritm alert” pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. „Este clar că trebuie să acționăm acum, într-un mod foarte rapid. Suntem într-o situație în care am putea crea un feedback pozitiv, care ar putea accelera creșterea temperaturii”, a declarat acesta.
