Un medicament care îmbunătățește abilitățile motorii și memoria șoarecilor după cea mai comună formă de accident vascular cerebral ar putea ajuta la tratarea acestei afecțiuni debilitante.
După survenirea unui accident vascular cerebral ischemic, aportul de oxigen al creierului este blocat temporar de un cheag de sânge. Deși tratamentele actuale se concentrează pe reabilitare sau pe medicamente care reduc riscul unor viitoare accidente vasculare cerebrale, niciun medicament aprobat nu poate repara țesutul cerebral care a rămas deteriorat. Aceste leziuni pot provoca complicații pe scară largă, inclusiv memorie slabă, probleme de mișcare și o capacitate redusă de a rezolva probleme.
În anul 2009, cercetătorii din cadrul Case Western Reserve University din Ohio au identificat un receptor proteic care se leagă de așa-numiții proteoglicani ai sulfatului de condroitină (CSPG), care sunt abundenți în țesutul cicatricial. CSPG-urile pot crea o „stare lipicioasă” care împiedică repararea țesutului cerebral deteriorat.
În prezent, cercetătorii au dezvoltat un medicament care vizează acest receptor CSPG. „Medicamentul nostru previne această stare, astfel încât țesutul să poată fi reparat”, a declarat Jerry Silver din cadrul Case Western Reserve University.
Pentru a testa medicamentul, care este o peptidă, Silver și colegii săi au injectat zilnic 40 de șoareci fie cu substanța dezvoltată, fie cu o soluție salină timp de trei săptămâni. Tratamentul a început la o săptămână după ce rozătoarele au avut un accident vascular cerebral ischemic indus prin intervenție chirurgicală.
După aceea, echipa a măsurat timpul necesar pentru ca șoarecii să scape dintr-un labirint în care au învățat să navigheze înainte de accident vascular cerebral. În medie, șoarecii care au primit medicamentul au rezolvat labirintul de peste două ori mai repede, în comparație cu cei care au primit injecții cu ser fiziologic, sugerându-se că tratamentul le-a îmbunătățit memoria.
Într-o a doua parte a experimentului, cercetătorii au lipit o bucată de bandă adezivă pe o labă a fiecărui șoarece. Cei tratați cu medicamentul au îndepărtat banda cu o altă labă și cu gura lor de mai mult de două ori mai rapid decât șoarecii de control, sugerând o îmbunătățire a abilităților motorii fine.
„După tratament, șoarecii au prezentat îmbunătățiri din punct de vedere cognitiv și motoriu”, a declarat Silver.
Atunci când a realizat o serie de imagini ale creierului șoarecilor, echipa descoperit faptul că șoarecii cărora li s-a administrat peptida aveau un număr crescut de conexiuni între neuronii lor. De asemenea, celulele stem cerebrale au migrat în locul leziunii, formând noi neuroni.
„Având în vedere livrarea medicamentului, care a fost sub forma unei injecții sub piele, în partea inferioară a spatelui, și întârzierea administrării primului medicament timp de o săptămână după accident vascular cerebral, rezultatele sunt surprinzătoare”, a declarat Stanley Thomas Carmichael din cadrul Universității din California, Los Angeles.
Deși nu a fost testat, tratamentul poate funcționa și în cazul altor forme de accident vascular cerebral.
„Sistemul care este influențat de această peptidă este indus și în alte forme de accident vascular cerebral, precum și în cazul hemoragiei cerebrale. Așadar, acest tratament ar putea fi utilizat și în cazul altor tipuri de accidente vasculare cerebrale”, a declarat Carmichael.
Echipa speră să evalueze doza de medicament testând-o pe voluntari sănătoși în curând. Peptida s-a dovedit a fi sigură în faza I a studiilor clinice pentru tratarea leziunilor măduvei spinării.