Schimbările climatice ar putea provoca precipitații mai extreme în zonele din jurul vulcanilor activi de pe Pământ. Precipitațiile sunt considerate un factor de risc pentru erupții și alunecări de noroi.
Activitatea vulcanilor schimbă clima Pământului prin eructarea gazelor și funinginei, ce reflectă sau captează radiațiile de la soare. Un exemplu este erupția din anul 1815 din Muntele Tambora, care a făcut din 1816 „anul fără vară”. Relația pare să meargă în ambele sensuri: topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării și precipitațiile pot afecta activitatea vulcanică.
Jamie Farquharson din cadrul Universității din Strasbourg, Franța, și Falk Amelung din cadrul Universității din Miami, Florida, s-au întrebat câți dintre cei aproximativ 1200 de vulcani tereștrii activi ar putea primi o cantitate mai mare de precipitații din cauza schimbărilor climatice.
Perechea a rulat nouă modele climatice diferite în scenarii cu emisii medii și ridcate de gaze cu efect de seră, corespunzătoare unei încălziri de 2-3°C și 5°C până în anul 2100. După aceea, cercetătorii au analizat scenariile în care cel puțin șapte dintre cele nouă modele au generat același rezultat.
Ei au descoperit că, în scenariul cu emisii ridicate, 716 vulcani ar experimenta o creștere a precipitațiilor abundente, inclusiv cea mai mare parte a „Inelului de foc” al Pacificului, sistemul Riftului african și unele lanțuri de insule vulcanice din Antarctica și Pacific. De asemenea, numărul de vulcani afectați în scenariul cu emisii medii este de 506.
În ambele scenarii, aproximativ o sută de vulcani ar experimenta o scădere a precipitațiilor abundente până în anul 2100. De asemenea, în fiecare scenariu în care modelele nu au coincis suficient de mult pentru a face o determinare au existat câteva sute de vulcani care au prezentat un astfel de comportament.
Cercetătorii au analizat și zeci de ani de rapoarte produse de Smithsonian Global Vulcanism Program, care cataloghează activitatea vulcanică. Ei au descoperit că ploile abundente au fost implicate atât în cazul erupțiilor, cât și a altor fenomene, precum alunecările de noroi, întâlnite pe cel puțin 174 de vulcani, inclusiv Muntele Vezuviu din Italia, St. Helens din Washington și Reventador din Ecuador, toate acestea experimentând ploi mai abundente odată cu încălzirea atmosferei.
Thomas Aubry din cadrul Universității din Cambridge, Marea Britanie a declarat faptul că acest studiu scoate la iveală importanța ploilor în ceea ce privește pericolele vulcanice.
„Ploile abundente pot induce erupții atunci când apa rece se infiltrează în domurile de lavă și se vaporizează sau prin „putrezirea” structurii interne a unui vulcan în timp”, a declarat Bill McGuire din cadrul Colegiului Universitar din Londra. De asemenea, ploile abundente pot provoca, alunecări de noroi de cenușă vulcanică numită lahar, care reprezintă cel mai mortal pericol vulcanic. „Vulcanii tind să fie medii destul de fragile”, a adăugat Farquharson.
„Modul în care intensificarea precipitațiilor ar putea provoca o erupție sau un lahar sunt complexe și acesta s-ar putea schimba foarte mult de la un vulcan la altul. Totuși, în cadrul studiului se demonstrează că ploile ar trebui luate în considerare ca parte a monitorizării pericolelor vulcanice. De obicei, datele meteorologice nu sunt luate în considerare de persoanele care monitorizează vulcanii”, a adăugat Aubry.