Tinerii care fumează și care au alte practici nesănătoase îmbătrânesc din punct de vedere biologic mai repede decât persoanele fără aceste obiceiuri. Aceste concluzii au fost trase în urma unui studiu în care au fost urmăriți 800 de adolescenți timp de un deceniu și în care au fost evaluați markerii îmbătrânirii din sângele lor.
„Cred că dacă adolescenții ar fi mai motivați să adopte un stil de viață sănătos dacă ar ști faptul că anumite obiceiuri precum fumatul îi îmbătrânesc din punct de vedere biologic”, a declarat Anna Kankaanpää din cadrul Universității din Jyväskylä, Finlanda, care a condus cercetarea.
Spre deosebire de vârsta cronologică, vârsta biologică a corpului depinde de daunele celulare acumulate în timp.
Deși în cadrul studiilor anterioare s-a descoperit că anumiți factori, precum fumatul și obezitatea, pot accelera îmbătrânirea biologică, analizele au fost realizate doar pe adulții în vârstă.
Pentru a afla dacă adoptarea unui stil de viață nesănătos în timpul adolescenței accelerează îmbătrânirea, Kankaanpää și colegii ei au analizat datele colectate în cadrul unui studiu realizat pe 5000 de gemeni din Finlanda.
Gemenilor li s-a cerut să-și raporteze înălțimea, greutatea și frecvența cu care aceștia fumat, au băut alcool și au făcut mișcare atunci când aveau vârsta de 12, 14 și 17 ani. După aceea, cercetătorii au prelevat probe de sânge de la 824 dintre participanții care aveau vârste cuprinse între 21 și 25 de ani pentru a studia ADN-ul lor.
Kankaanpää și colegii ei au calculat vârsta biologică a fiecărui participant folosind mai multe „ceasuri epigenetice”. Acestea analizează modele de markeri din ADN denumite grupuri metil, care se corelează cu vârsta.
Aproximativ 16% dintre participanții care aveau cel mai nesănătos stil de viață în adolescență (adică fumau zilnic, consumau alcool în mod regulat și făceau rar exerciții fizice) aveau o vârstă biologică cu 1,7 până la 3,3 ani mai mare față de vârsta cronologică de 20 de ani a celor 75% de persoane care au avut un stil de viață moderat sănătos sau foarte sănătos.
Cei mai supraponderali adolescenți, adică cei ale căror valori ale indicelui de masă corporală (IMC) erau în top 10%, aveau o vârstă biologică cu 1,8 până la 2,4 ani mai mare față de vârsta cronologică de 20 de ani a omologilor lor care nu erau supraponderali.
În general, participanții cu cele mai nesănătoase stiluri de viață și cu cel mai mare IMC au îmbătrânit cu o perioadă cuprinsă între două și cinci săptămâni mai repede pe an decât colegii lor mai sănătoși.
Datorită faptului că participanții la studiu erau gemeni, cercetătorii au putut determina că aproximativ 60% din variația în vârstă biologică a fost explicată de factori genetici, iar restul de factori de mediu, inclusiv stilul de viață.
„O limitare a studiului este aceea că lucrarea s-a bazat pe auto-raportări ale stilului de viață, ceea ce poate fi problematic deoarece oamenii nu spun întotdeauna adevărul. Cu toate acestea, rezultatele au sens la nivel intuitiv, deoarece știm că oamenii care fumează par mai bătrâni decât ar trebui. Este interesant faptul efectele stilurilor de viață nesănătoase au apărut până la vârsta de 21 de ani, adică foarte rapid”, a declarat Boris Novakovic din cadrul Institutului Murdoch de Cercetare pentru Copii din Melbourne, Australia.
„Un stil de viață nesănătos în timpul adolescenței poate fi deosebit de dăunător, deoarece este o perioadă de creștere rapidă, care ar putea avea un efect de intensificare a îmbătrânirii biologice. Cred că mai multe intervenții în domeniul sănătății ar trebui să fie direcționate către adolescenți, mai ales pentru că mulți încep să fumeze fumați de la această vârstă. În prezent, nu se știe dacă este posibil să anulăm efectele biologice ale îmbătrânirii cauzate de practicile nesănătoase din timpul adolescenței prin schimbarea stilului de viață mai târziu în viață. Pentru a determina acest lucru va fi nevoie de cercetări suplimentare”, a declarat Kankaanpää.