O galaxie numită HD1 ar putea fi cel mai îndepărtat obiect observat vreodată de astronomi. Luminozitatea sa uluitoare este greu de explicat și se poate datora fie unei găuri negre enorme aflate în centrul său, fie unor stele primordiale extrem de masive. Totuși, ambele ipoteze nu sunt în concordanță cu teoriile referitoare la universul timpuriu.
Fabio Pacucci și colegii acestuia din cadrul Centrului Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică din Massachusetts au găsit galaxia HD1 atunci când analizau o serie de seturi mari de date colectate de câteva dintre cele mai puternice telescoape disponibile. De asemenea, ei au observat galaxia din nou cu ajutorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile.
Aceste observații au arătat că HD1 se află la o distanță de aproximativ 33,4 miliarde de ani lumină, adică cu mai mult de un miliard de ani lumină mai departe decât cel mai îndepărtat obiect observat vreodată, o galaxie numită GN-z11. În ciuda vârstei universului de numai 13,8 miliarde de ani, o astfel de distanță este posibilă datorită expansiunii accelerate a cosmosului.
Galaxia emite foarte multe unde ultraviolete, ceea ce înseamnă obiectul responsabil de aceste radiații are o temperatură foarte ridicată. Cercetătorii sunt de părere că există doar două moduri posibile prin care un obiect poate să fie atât de strălucitor: galaxia fie trece printr-o explozie de formare de stele mult mai mare decât ne-am aștepta având în vedere dimensiunea relativ mică a sistemului, fie găzduiește o gaură neagră supermasivă activă.
Dacă răspunsul ar fi o explozie stelară, HD1 ar trebui să producă stele cu o masă de aproximativ 110 de ori mai mare decât masa Soarelui în fiecare an. „Acesta este un număr foarte mare. O posibilă explicație ar putea fi aceea că această galaxie ar putea să nu formeze stele normale, ci stele primordiale, care sunt mult mai masive și mult mai fierbinți decât stelele normale din apropiere. Până în prezent, nu am observat niciodată astfel de stele primordiale”, a declarat Pacucci.
Cealaltă explicație este că HD1 ar putea găzdui o gaură neagră supermasivă. „Observarea unei găuri negre, care are o masă de 100 de milioane de ori mai mare decât cea a soarelui, atât de timpuriu în istoria universului ar putea fi o descoperire cu adevărat revoluționară. Găurile negre au nevoie de timp pentru a crește, iar HD1 este atât de îndepărtată încât ceea ce vedem s-a întâmplat la doar 330 de milioane de ani de la Big Bang, așa că nu este clar cum ar fi putut o gaură neagră să devină atât de mare atât de repede. Avem nevoie de mai multe observații pentru a fi siguri de distanța extremă a galaxiei HD1, precum și pentru a ne da seama de ce este atât de luminoasă. În acest moment, observarea acestor obiecte depășește capacitățile observatoarelor actuale”, a adăugat Pacucci. Cercetătorii vor folosi telescopul spațial James Webb pentru a observa HD1, precum și alte două obiecte numite HD2 și HD3, care par să fie aproape la fel îndepărtate.